Ce este demența Alzheimer?

Ce este demența Alzheimer?

Demența este un sindrom caracterizat prin perturbarea funcțiilor cognitive ale (memorie, gândire, orientare, atenție, limbaj) și prin apariția unor simptome psihice, afectând semnificativ activitățile cotidiene și scăzând capacitatea persoanei de a funcționa independent. 

Cea mai frecventă formă de demență este boala Alzheimer, responsabilă pentru 60-70% din cazurile diagnosticate. Este o afecțiune specifică vârstei înaintate și cu un caracter progresiv.

Care sunt simptomele demenței Alzheimer?

Simptomul principal al demenței este tulburarea de memorie. 

Dacă în fazele incipiente ale bolii memoria pe termen lung rămâne nealterată, cea pe termen scurt este prima afectată. Pacientul ar putea să uite o discuție recentă, un eveniment sau o întâlnire, să întrebe de mai multe ori același lucru sau să aibă probleme în a-și aminti persoane sau nume. 

O altă caracteristică este modificarea fluenței vorbirii, respectiv dificultăți în a găsi anumite cuvinte, folosirea unui vocabular sărac.  

Deseori pacienții nu mai reușesc să se orienteze în spații noi, dar și în cele familiare în stadiile avansate.

Pe măsură ce progresează boala, apar dificultăți în planificarea și rezolvarea problemelor, devenind dificil să țină socoteala banilor, să-și plătească la timp facturile, chiar și finalizarea unor activități cotidiene precum pregătirea mesei sau menținerea igienei personale.

De cele mai multe ori pacienții cu boala Alzheimer nu conștientizează scăderea performanțelor sau apariția simptomelor, încercând să găsească scuze. Cei care au capacitatea de a înțelege boala ajung de cele mai multe ori să asocieze o tulburare depresivă, lucru care va afecta negativ evoluția bolii. 

Pe de altă parte, demența se poate prezenta cu simptome afective, precum:

• agitațe psihomotorie;
• comportament dezinhibat;
• tulburări psihotice.

Ce aptitudini nu sunt afectate în Alzheimer?

Persoanele cu boala Alzheimer sunt capabile să păstreze unele abilități chiar și atunci când simptomele se agravează, cunoscute drept abilități conservate. 

Acestea pot include: 

• Cititul;
• Abilitatea de a povesti;
• Cântatul;
• Ascultul muzicii;
• Dansul;
• Desenul;
• Abilitățile practice.

Acestea se pot păstra deoarece sunt gestionate de părți ale creierului afectate doar în stadiile ulterioare ale bolii [1].

Cum se evaluează demența Alzheimer?

Pe măsură ce simptomele ridică suspiciunea de demență, medicul neurolog va evalua existența unor cauze secundare ale disfuncției cognitive – se va informa despre istoricul medical și medicamentele utilizate de pacient, va recomanda analize de sânge specifice, precum și o evaluare imagistică. Ulterior, va indica o evaluare psihologică și psihiatrică riguroasă, care va stabili gradul de afectare cognitivă și funcțională.

Diagnosticul diferențial se face cu:

• Accidentul vascular cerebral;
• Tumori;
• Boala Parkinson;
• Probleme de somn;
• Efecte secundare ale medicamentelor;
• Infecții;
• Alte tipuri de demență.

Rolul evaluării Eye tracking în demența Alzheimer

Tehnologia de urmărire a mișcărilor oculare (en. Eyetracking) contribuie la îmbunătățirea preciziei diagnosticului medical în cazul patologiei Alzheimer.

Pentru mai multe informații despre tehnologia eye tracking, accesați interviul video cu specialistul nostru și coordonatorul Departamentului de eye tracking, dr. Emanuel Ștefănescu.

Resurse și suport pentru pacienți

Credeți că dumneavoastră sau cineva drag ar putea suferi de demență Alzheimer? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Rolul NADH în demența Alzheimer

NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, printre care și demența Alzheimer.

Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultand energie. NADH a demonstrat un rol semnificativ în reducerea simptomelor demenței Alzheimer, prin creșterea oxigenării și a producerii de energie celulară. Mai mult, NADH ajută în procesul de reparare ADN și în medierea impactului toxinelor ce ajung la creier.

Pentru mai multe informații despre NADH, accesați acest link. Pentru mai multe informații despre impactul NADH în demența Alzheimer, click aici.

Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul Dopaminei dar și a altor neurotransmițători.

Care sunt fazele Bolii Alzheimer?

Boala Alzheimer ușoară

Debutul bolii este marcat de pierderi de memorie și alte dificultăți cognitive. 

Problemele pot include:

• rătăcirea și pierderea;
• probleme în gestionarea banilor și plata facturilor;
• repetarea întrebărilor;
• durată mai lungă pentru a finaliza sarcinile zilnice normale;
• schimbări de personalitate și comportament.

 Persoanele sunt adesea diagnosticate în acest stadiu.

Boala Alzheimer moderată

Apar leziuni în zonele creierului care controlează limbajul, raționamentul, gândirea conștientă și procesarea senzorială, cum ar fi capacitatea de a detecta corect sunetele și mirosurile. 

Simptomele sunt:

• Agravarea pierderilor de memorie;
• Agravarea confuziei;
• Probleme în a recunoaște familia și prietenii;
• Greutate în a învăța lucruri noi;
• Dificultate în îndeplinirea sarcinilor în mai multe etape;
• Dificultate în situații noi;
• Halucinații;
• Iluzii;
• Paranoia;
• Comportament impulsiv.

Boala Alzheimer severă

În stadiul final al bolii, țesutul cerebral se micșorează considerabil. Persoanele afectate pierd abilitatea de a comunica și devin complet dependente de alții pentru îngrijire. În apropierea sfârșitului vieții, acestea pot petrece majoritatea timpului la pat, pe măsură ce funcțiile corpului încetinesc.

Ce cauzează boala Alzheimer?

În ultimii ani, știința au făcut progrese, dar cauzele bolii tot nu sunt complet înțelese. Acestea mecanisme fiziologice asociate cu îmbătrânirea, factori genetici, de mediu și de stil de viață. 

Inițierea timpurie a tratamentului poate contribui la menținerea funcțiilor zilnice pentru o perioadă mai lungă în evoluția bolii. De asemenea, un diagnostic precoce permite familiilor să-și planifice viitorul, ocupându-se de aspecte financiare și juridice, abordând problemele de siguranță, explorând opțiuni de locuire adecvate și construind rețele de sprijin [3].

Cine este afectat de boala Alzeheimer?

Boala Alzheimer apare cel mai adesea la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și prevalența crește odată cu vârsta. Boala Alzheimer afectează 1 din 14 persoane cu vârsta de peste 65 de ani și 1 din 6 persoane cu vârsta de peste 80 de ani. Aproximativ 1 din 13 persoane cu boala Alzheimer au sub 65 de ani, cunoscut drept boala Alzheimer precoce [1].

Imagine: Incidența anuală a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în Europa între 1990-2019 (per 100,000 persoane). Citare: IHME. „Annual incidence of Alzheimer’s disease and other dementias in Europe from 1990 to 2019 (per 100,000).” Chart. February 8, 2022. Statista. Accessed November 12, 2024. 

În medie, o persoană cu Alzheimer trăiește între 4 și 8 ani de la diagnosticare, dar perioada poate ajunge la 20 de ani, în funcție de diverși factori [1].

Conform celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății publicate în 2020, decesele cauzate de Alzheimer și demență în România au ajuns la 2.839 sau 1,22% din totalul deceselor, clasând România pe locul 165 în lume [5].

Prevalența bolii Alzheimer în Europa a fost estimată la 5,05%. Prevalența la bărbați a fost de 3,31%, iar la femei, de 7,13% [7].

Costul bolii Alzheimer în România este de 187.022.387€ incluzând costuri medicale directe, costuri de spitalizare, medicamente, servicii medicale ambulatorii, costuri ale azilelor de bătrâni, parafarmaceutice și indirecte [6].

Mai mult de 1/5 din populația UE avea vârsta de 65 de ani sau mai mult în 2020, o creștere de 3% față de 2010. Speranța de viață este, de asemenea, în creștere în Europa, crescând de la o medie de 77,7 ani pentru o persoană născută în 2002, la 81,3 ani pentru o persoană născută în 2019.

Demența este strâns legată de îmbătrânirea populației, iar creșterea speranței de viață amplifică riscul ca tot mai mulți oameni să dezvolte această afecțiune. Se estimează că numărul persoanelor cu demență în Europa aproape se va dubla până în 2050 [8].

Concluzii

Boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă asociată vârstnicilor, are un impact semnificativ asupra sănătății, calității vieții pacienților și asupra celor ce îi îngrijesc. Deși cauzele nu sunt complet înțelese, iar tratamentele au doar rolul de a reduce simptomele, cunoașterea specificităților acesteia poate duce la un diagnostic precoce, ceea ce este important în gestionarea bolii. Gestionarea eficientă și înțelegere bolii Alzheimer sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților și pentru sprijinirea familiilor acestora.

Referințe

1. Hippius H, Neundörfer G. The discovery of Alzheimer’s disease. Dialogues Clin Neurosci. 2003 Mar;5(1):101-8. doi: 10.31887/DCNS.2003.5.1/hhippius. PMID: 22034141; PMCID: PMC3181715.
2. Alzheimer’s disease fact sheet [Internet]. National Institute on Aging. Available from: 
3. https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-and-dementia/alzheimers-disease-fact-sheet
4. https://www.nhs.uk/conditions/alzheimers-disease/
5. Alzheimers & dementia in Romania [Internet]. World Life Expectancy. [cited 2024 Nov 13]. Available from: 
6. https://www.valueinhealthjournal.com/article/S1098-3015(11)02049-3/fulltext
7. Niu H, Álvarez-Álvarez I, Guillén-Grima F, Aguinaga-Ontoso I. Prevalence and incidence of Alzheimer’s disease in Europe: A meta-analysis. Neurologia. 2017 Oct;32(8):523-532. English, Spanish. doi: 10.1016/j.nrl.2016.02.016. Epub 2016 Apr 26. PMID: 27130306.
8. Alzheimer-europe.org. [cited 2024 Nov 13].