Cum apare și care sunt efectele bullying-ului?

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul poate să rănească, să umilească sau să excludă social pe cineva care este perceput ca fiind mai puțin capabil să se apere.

Bullying-ul se referă la un comportament agresiv repetitiv și intenționat, comis de una sau mai multe persoane împotriva unei ținte percepute ca având o diferență de putere între victimă și agresor. Acesta combină intenția, repetiția și dezechilibrul de putere, astfel că o persoană sau un grup acționează asupra altuia în mod deliberat și susținut [1,2,3].

Bullying-ul activează constant sistemul de frică din creier, păstrând victima într-o stare de alertă permanentă care epuizează resursele psihice și care poate modifica structura creierului, afectând zonele responsabile cu memoria și controlul emoțiilor.

Cum se poate preveni, identifica și ameliora bullying-ul?

Prevenția bullyingului este necesară pentru menținerea unui climat educațional sigur, bazat pe respect, empatie și cooperare. Intervențiile timpurii reduc riscul dezvoltării comportamentelor agresive care pot avea consecințe emoționale sau sociale de durată asupra victimelor [4].

Identificarea precoce a bullyingul-ui constă în observarea atentă de către cadrele didactice, părinți sau îngrijotori, a semnelor subtile precum retragere, anxietate, modificări comportamentale și scăderea performanței școlare [5].

Metodele eficiente de ameliorare includ educația socio-emoțională, dezvoltarea empatiei, promovarea comunicării non-violente și implementarea unor politici anti-bullying. De asemenea, consilierea individuală și de grup poate ajuta tinerii să-și înțeleagă emoțiile, dezvoltându-și abilități de echilibrare emoțională [6].

Colaborarea dintre familie, școală și specialiști are un rol fundamental în reducerea semnificativă a agresivității și cultivarea unui mediu bazat pe înțelegere, sprijin reciproc și respect pentru diversitate.

Cum se manifestă bullying-ul?

Bullying-ul este un tipar comportamental complex ce se poate manifesta în diverse forme [2]:

• Verbal,
• Fizic,
• Social / relațional,
• Cibernetic.

Astfel, bullying-ul verbal include jigniri, insulte și amenințări. Agresiunea fizică implică lovirea, împingerea sau deteriorarea proprietății [7]. Bullying-ul social / relațional își propune să izoleze pe cineva prin răspândirea de zvonuri, excluderea acelei persoane din grupuri sau umilirea publică a acesteia [8].

Cyberbullying-ul este cel mai des întâlnit pe platformele de socializare, manifestându-se prin postări denigratoare sau amenințări private [9]. Această formă este deosebit de traumatizantă deoarece nu oferă copilului un refugiu, urmărindu-l până acasă, iar răspândirea rapidă a conținutului denigrator poate intensifica senzația de umilință și izolare [10,11].

Care sunt efectele bullying-ului asupra victimei?

Efectele bullying-ului asupra victimei pot fi grupate și descrise în:

• Emoționale / psihologice;
• Fizice (biologice);
• Educaționale;
• Sociale;
• Efecte pe termen lung.

Efecte emoționale / psihologice

Din punct de vedere emoțional / psihologic, s-a observat faptul că victimele dezvoltă frecvent anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, negativism, și simptome de stres posttraumatic. Rușinea persistentă și singurătatea sunt frecvente [12].

Efecte fizice

Din punct de vedere fizic, s-a observat că există o legătură dintre expunerea la agresiune și afecțiuni somatice (de exemplu, amețeală, dureri de cap, dureri de stomac, oboseală) și o sănătate subiectivă mai precară [13].

Efecte educaționale

În cadrul învățământului școlar, elevii agresați prezintă o scădere a performanțelor, avînd o tendință de a evita cursurile (absenteism) [14,15]. Cei care participă la ore devin neatenți, perturbă predarea și se manifestă verbal.

Efecte sociale

Din punct de vedere social, elevii se pot retrage sau se pot confrunta cu dificultăți în a avea încredere în alți colegi. Din acest motiv, retragerea socială este considerată un factor de risc care favorizează un nivel scăzut de apărare în fața agresorului [16].

Efecte pe termen lung

Aceste efecte pot persista o perioadă lungă de timp. Agresiunea din copilărie predispune către o sănătate mintală și fizică mai precară până la vârsta adultă, inclusiv un risc crescut de probleme cronice de sănătate și o satisfacție personală scăzută [17].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă observați la copilul dumneavoastră semne care pot indica bullying – evitarea școlii, schimbări bruște de dispoziție, iritabilitate, retragere sau scăderea performanței școlare – este important să acționați din timp. Vă puteți programa pentru o consultație de evaluare, consiliere psihologică sau psihoterapie, în funcție de nevoile copilului și de situația identificată, contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Care sunt efectele bullyingul asupra agresorului și a celor din jurul?

Comportamentul agresiv se consolidează treptat ca un mecanism de apărare împotriva vulnerabilității și a sentimentelor de neputință. Frica, rușinea sau nesiguranța sunt mascate prin agresivitate pentru a recăpăta controlul și a evita respingerea.

Astfel, agresiunea devine o strategie de coping aparent eficientă, dar distructivă pe termen lung, menținând un ciclu vicios: agresorul atacă pentru a ascunde propriile slăbiciuni, iar reacțiile negative ale celor din jur îi întăresc convingerea că trebuie să rămână defensiv și distant, accentuând izolarea și nesiguranța interioară.

Agresorii prezintă un risc crescut de:

• Comportament antisocial,
• Abuz de substanțe,
• Probleme legale mai târziu în viață.

Comportamentul agresiv poate să devină normalizat, atât în rândul agresorilor, cât și al martorilor și uneori al unor grupuri întregi de colegi, ceea ce reduce semnificativ încrederea interpersonală, creându-se un climat de frică [18,19].

Colegii de clasă care urmăresc agresiunea și nu fac nimic (martorii pasivi) pot experimenta stări de:

• Vinovăție,
• Anxietate,
• Lipsă de siguranță.

Astfel, întreaga structură socială a unei săli de clasă sau a unei școli are de suferit. Unii agresori renunță gradat la agresiune, dar alții o manifestă în continuare, dezvoltând probleme comportamentale și sociale la vârsta adultă [20].

Cum răspundem la agresiune?

Răspunsurile trebuie să fie multistratificate și informate psihologic, ele putând fi prezentate în funcție de rolul persoanelor implicate.

Victime

Copiii agresați au nevoie să le fie validate și acceptate sentimentele, cele mai frecvente fiind rușinea și frica. Ei au nevoie să fie îndrumați cum să se retragă în siguranță din bullying, cum să documenteze incidentele și cum să obțină ajutor. Construirea sprijinului social și a rezilienței reduce daunele, dar prioritatea este oprirea comportamentului și restabilirea siguranței [21,22].

Părinți

Părinții au nevoie să adune elemente specifice despre bullying (cine e agresorul, ce a făcut, când și unde a avut loc incidentul, etc). Dacă este vorba de cyberbullying atunci e recomandat să fie  copiate și salvate mesajele/capturile de ecran, în vederea rezolvării problemei cu reprezentanții școlii (director, diriginte, profesor) [23,24].

Profesori și școli

Abordările la nivelul întregii școli trebuie să aibe în vedere instruirea personalului prin metode de formare și programe de abilități socio-emoționale care pot reduce semnificativ numărul evenimentelor de bullying [25].

Programele de educație pentru prevenirea bullying-ului trebuie să implice și părinții. Răspunsurile și deciziile rapide, unice, sunt mai puțin eficiente decât strategiile educaționale susținute la nivelul întregii școli [26].

Prieteni și colegi de clasă

Martorii au putere. Atunci când colegii intervin sau raportează incidentele, aceștia reduc efectul mintal de recompensă al agresorului care perpetuează bullying-ul. Învățarea elevilor cum să fie apărători activi și siguri (și oferirea de sprijin din partea adulților) schimbă normele grupului [27].

Sfaturi practice

• Concentrați-vă mai întâi pe restabilirea siguranței.
• Dacă observați un eveniment de agresiune, încercați să îndepărtați copilul de pericolul imediat.
• Consolidați conexiunile sociale deoarece apartenența amortizează stresul.
• Solicitați consult psihologic deoarece poate reduce daunele pe termen lung.

Concluzii

Bullying-ul este o vătămare modelată, determinată de putere, care apare în forme verbale, sociale, fizice și online. Bullying produce traume emoționale, fizice și sociale măsurabile, care se pot extinde până la vârsta adultă.

Agresorii se confruntă cu riscuri pe termen lung, iar grupuri întregi de elevi pot fi contaminate de agresivitate.

Cu toate acestea, intervențiile coordonate bazate pe dovezi, prin intermediul unor programe la nivelul întregii școli, profesori instruiți, implicarea familiei și politici clare privind bullying-ul fizic sau cibernetic, mărește gradul de protecție al copiilor.

Urmând pașii potriviți, școlile și comunitățile pot reduce tiparele comportamentale de vătămare creând altele de îngrijire și bună înțelegere pentru protecția copiilor.

Referințe

1. Giannakopoulos G, Zaravinos-Tsakos F, Mastrogiannakou M, Sourander A, Kolaitis G. Changes in Bullying Experiences and Mental Health Problems Among Adolescents Before and After the COVID-19 Pandemic in Greece. International Journal of Environmental Research and Public Health. 2025; 22(4):497. https://doi.org/10.3390/ijerph22040497. Available at: https://www.mdpi.com/1660-4601/22/4/497
2. Daley SF, Waseem M, Nickerson AB. Identifying and Addressing Bullying. [Updated 2023 Dec 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441930/
3. What is bullying?. Paediatr Child Health. 2001;6(7):492-493. doi:10.1093/pch/6.7.492. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2807765/
4. Salmivalli C, Laninga-Wijnen L, Malamut ST, Garandeau CF. Bullying Prevention in Adolescence: Solutions and New Challenges from the Past Decade. J Res Adolesc. 2021;31(4):1023-1046. doi:10.1111/jora.12688 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9271952/
5. Daley SF, Waseem M, Nickerson AB. Identifying and Addressing Bullying. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; December 13, 2023. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28722959/
6. Yosep I, Hikmat R, Mardhiyah A. School-Based Nursing Interventions for Preventing Bullying and Reducing Its Incidence on Students: A Scoping Review. Int J Environ Res Public Health. 2023;20(2):1577. Published 2023 Jan 15. doi:10.3390/ijerph20021577 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9863433/
7. Han ZY, Ye ZY, Zhong BL. School bullying and mental health among adolescents: a narrative review. Transl Pediatr. 2025;14(3):463-472. doi:10.21037/tp-2024-512. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11982999/
8. Galán-Arroyo C, Gómez-Paniagua S, Contreras-Barraza N, Adsuar JC, Olivares PR, Rojo-Ramos J. Bullying and Self-Concept, Factors Affecting the Mental Health of School Adolescents. Healthcare (Basel). 2023;11(15):2214. doi:10.3390/healthcare11152214. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10418767/
9. Kumar VL, Goldstein MA. Cyberbullying and Adolescents. Curr Pediatr Rep. 2020;8(3):86-92. doi:10.1007/s40124-020-00217-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7864530/
10. Krešić Ćorić M, Kaštelan A. Bullying through the Internet – Cyberbullying. Psychiatr Danub. 2020;32(Suppl 2):269-272. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32970646/
11. Englander E, Donnerstein E, Kowalski R, Lin CA, Parti K. Defining Cyberbullying. Pediatrics. 2017;140(Suppl 2):S148-S151. doi:10.1542/peds.2016-1758U. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29093051/
12. Stepanyan L, Khitaryan D, Tonikyan T. THE FEATURES OF EMOTIONAL PROFILE OF BULLYING PARTICIPANTS. Georgian Med News. 2022;(333):46-50. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36780622/
13. Politis S, Bellou V, Belbasis L, Skapinakis P. The association between bullying-related behaviours and subjective health complaints in late adolescence: cross-sectional study in Greece. BMC Res Notes. 2014;7:523. doi:10.1186/1756-0500-7-523. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4267138/
14. Samara M, Da Silva Nascimento B, El-Asam A, Hammuda S, Khattab N. How Can Bullying Victimisation Lead to Lower Academic Achievement? A Systematic Review and Meta-Analysis of the Mediating Role of Cognitive-Motivational Factors. Int J Environ Res Public Health. 2021;18(5):2209. doi:10.3390/ijerph18052209. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7967665/
15. Solas-Martínez JL, Roldán-Roldán R, Moyano-Muñoz MLN, Martínez-López EJ. Bullying and Cyberbullying Are Associated with Low Levels of Motivational Beliefs Toward Learning in Youth. Eur J Investig Health Psychol Educ. 2025;15(6):93. doi:10.3390/ejihpe15060093. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12191537/
16. Crumly B, Thomas J, McWood LM, Troop-Gordon W. Does social withdrawal inhibit defending bullied peers and do perceived injunctive norms mitigate those effects?. Dev Psychol. 2022;58(1):161-175. doi:10.1037/dev0001276. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9589900/
17. Wolke D, Lereya ST. Long-term effects of bullying. Arch Dis Child. 2015;100(9):879-885. doi:10.1136/archdischild-2014-306667. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25670406/
18. Daley SF, Waseem M, Nickerson AB. Identifying and Addressing Bullying. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; December 13, 2023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28722959/
19. Committee on the Biological and Psychosocial Effects of Peer Victimization: Lessons for Bullying Prevention; Board on Children, Youth, and Families; Committee on Law and Justice; Division of Behavioral and Social Sciences and Education; Health and Medicine Division; National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine; Rivara F, Le Menestrel S, editors. Preventing Bullying Through Science, Policy, and Practice. Washington (DC): National Academies Press (US); 2016 Sep 14. 4, Consequences of Bullying Behavior. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK390414/
20. Shetgiri R. Bullying and victimization among children. Adv Pediatr. 2013;60(1):33-51. doi:10.1016/j.yapd.2013.04.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3766526/
21. Hui EK, Tsang SK, Law BC. Combating school bullying through developmental guidance for positive youth development and promoting harmonious school culture. ScientificWorldJournal. 2011;11:2266-2277. doi:10.1100/2011/705824. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3236379/
22. Kvarme LG, Helseth S, Saeteren B, Natvig GK. School children’s experience of being bullied–and how they envisage their dream day. Scand J Caring Sci. 2010;24(4):791-798. doi:10.1111/j.1471-6712.2010.00777.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20210898/
23. Doty J, Gabrielli J, Abraczinskas M, Girón K, Yourell J, Stormshak E. Parent-Based Prevention of Bullying and Cyberbullying During COVID-19 Social Distancing: A Pilot Intervention using the MOST Framework J Prev (2022) 2022;43(5):719-734. doi:10.1007/s10935-022-00696-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9361954/
24. Mercado MC, Daniel L, Allen CT, Mercer Kollar LM, Wang J, Roby SJ. Parents’ Understanding About Children’s Bullying: Fall ConsumerStyles Survey, United States, 2017, 2018, and 2019. J Interpers Violence. 2024;39(1-2):414-430. doi:10.1177/08862605231197153. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11170710/
25. Gaffney H, Ttofi MM, Farrington DP. Effectiveness of school-based programs to reduce bullying perpetration and victimization: An updated systematic review and meta-analysis. Campbell Syst Rev. 2021;17(2):e1143. Published 2021 Apr 5. doi:10.1002/cl2.1143. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8356322/
26. Finet C, Vandebosch H, Lubon A, Colpin H. Supporting teachers to actively respond to bullying and to build positive relationships with their students: effects of the T-SUPPORT training. Front Psychol. 2023;14:1236262. doi:10.3389/fpsyg.2023.1236262. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10603241/
27. Guzman-Holst C, Zaneva M, Chessell C, Creswell C, Bowes L. Research Review: Do antibullying interventions reduce internalizing symptoms? A systematic review, meta-analysis, and meta-regression exploring intervention components, moderators, and mechanisms. J Child Psychol Psychiatry. 2022;63(12):1454-1465. doi:10.1111/jcpp.13620. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9790441/