Ce este schizofrenia?

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia este o tulburare psihiatrică cronică complexă care modifică profund modul în care o persoană percepe realitatea. Pacienții cu schizofrenie au halucinații vizuale sau auditive sau iluzii bazate pe convingeri ferm susținute [1]. De exemplu, un pacient poate auzi voci care comentează asupra acțiunilor sale sau poate crede că alții complotează împotriva lui.

Schizofrenia e caracterizată de perturbări în procesele de gândire, percepție și interacțiuni sociale, putând estompa granițele dintre real și ireal [2,3].

Cauza exactă a schizofreniei nu este pe deplin înțeleasă, deoarece există o combinație de factori de risc genetici, biologici, emoționali și de mediu care contribuie la apariția acesteia [4].

Din acest motiv, diagnosticarea schizofreniei [5] este un proces complex care necesită o evaluare atentă și multidisciplinară, pentru a face distincția clară între aceasta și alte afecțiuni care au simptome comune sau similare [6].

Cu toate acestea, schizofrenia este o afecțiune ce poate fi tratată, mulți pacienți putând avea o viață relativ normală, dacă primesc îngrijire adecvată [7].

Care sunt simptomele schizofreniei?

Simptomele caracteristice schizofreniei [8] se referă la disfuncţii cognitive, comportamentale şi emoţionale și sunt împărțite în simptome pozitive, negative și deficiențe cognitive.

Simptomele pozitive [9] se manifestă prin idei delirante, distorsiuni ale gândirii și comportamentelor precum:

• Halucinații (cel mai frecvent auditive),
• Iluzii (credințe și idei paranoide sau grandioase),
• Gândire și vorbire dezorganizate,
• Comportament anormal sau imprevizibil.

Aceste simptome evidențiază diverse lucruri sau fenomene care nu sunt prezente, contribuind direct la denaturarea realității.

Simptomele negative [10] implică absența sau reducerea funcțiilor normale, putând fi evidențiate prin:

• Expresie emoțională redusă (aplatizare),
• Lipsa de motivație (avoliție),
• Incapacitatea de a simți plăcere (anhedonie),
• Retragere socială,
• Indiferență față de evenimente importante, atât pozitive, cât și negative (apatie),
• Discurs redus (alogie).

Simptomele negative pot fi debilitante, deoarece afectează capacitatea unei persoane de a interacționa cu ceilalți și de a menține relații.

Deficiențe cognitive [11] influențează gândirea și procesele mentale, afectând funcționarea zilnică, capacitatea de muncă și relațiile sociale ale pacientului prin:

• Dificultăți de concentrare și atenție [12] pe o sarcină sau procesarea informațiilor din mediu,
• Probleme de memorie [13] (incapacitatea de a reține și prelucra informații pe termen scurt),
• Perturbări în planificarea, organizarea, luarea deciziilor [14] și rezolvarea problemelor,
• Flexibilitate cognitivă redusă [15] (imposibitatea de adaptare la situații noi),
• Interpretarea eronată a expresiilor faciale sau intențiilor celorlalți [16].

Aceste simptome îngreunează urmărirea conversațiilor pacientului [17], acesta având o gândire incoerentă, lentă și cu viteză redusă a reacției față de stimuli.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă observați că aveți una sau mai multe din simptomele menționate și bănuiți că ar putea fi vorba de schizofrenie, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De ce apare schizofrenia și care sunt factorii de risc?

Schizofrenia nu are o cauză unică [18], dar apariția ei poate fi înțeleasă pe baza interacțiunilor mai multor vulnerabilități și factori de risc [19] precum:

• Predispoziție genetică,
• Factori biologici,
• Factori de mediu.

Predispoziția genetică

Persoanele cu antecedente familiale de schizofrenie au un risc mai mare, sugerând o componentă ereditară [20]. Riscul devine semnificativ dacă rudele de gradul I suferă de schizofrenie.

Factorii biologici

Factorii biologici se referă la modificări structurale ale creierului, dezechilibre neurochimice ale anumitor neurotransmițători (dopamină, glutamat), dezechilibre endocrine și alții [21]. Aceste dezechilibre pot contribui la halucinații și iluzii.

Factorii de mediu

Factorii de mediu acționează mai mult ca declanșatori pe fondul altor factori preexistenți precum cei genetici și biologici [22]. Cei mai importanți factori de mediu care contribuie la schizofrenie sunt:

• Expunerea prenatală a mamei la infecții sau malnutriție în timpul sarcinii [23],
• Complicații în timpul nașterii (hipoxie, naștere prematură, etc) [24],
• Traume timpurii (abuzul fizic, sexual sau emoțional, neglijarea în copilărie) [25],
• Factori sociali (stres, probleme financiare mari, izolare socială, statut social scăzut) [26,27],
• Abuzul de substanțe psihoactive, mai ales în timpul adolescenței [28].

Schizofrenia apare de obicei în intervalul de vârste [29,30] cuprins între 20 și 25 ani la bărbați, respectiv 25 și 35 ani la femei, aceasta fiind o perioadă esențială în dezvoltarea creierului.

Cum este diagnosticată schizofrenia?

Nu există un singur test care să confirme boala. Cu toate acestea, diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și prezența unor simptome specifice, conform ghidului ICD-11 (Clasificarea Internațională a Bolilor, Revizia a 11-a) care confirmă boala [31] dacă:

• Pacientul are minim două simptome de bază timp de o lună (delir, halucinații, etc),
• Simptomele asociate schizofreniei persistă mai mult de 6 luni, având intensitate variabilă,
• Boala creează disconfort, afectând funcționarea în domeniile sociale și ocupaționale,
• Simptomele nu se datorează unei alte afecțiuni medicale, sau consumului de substanțe.

Pentru verificarea acestor criterii este necesar ca procesul de diagnosticare [32] să cuprindă:

• O evaluare psihiatrică detaliată,
• Revizuirea istoricului medical,
• Evaluări psihologice (de exemplu: teste de personalitate),
• Examen fizic general și analize de laborator pentru a exclude alte cauze.

Diagnosticul de schizofrenie este stabilit de către medicul specialist psihiatru, pe baza discuțiilor cu pacientul și aparținătorii, pentru a identifica simptomele caracteristice și evoluția acestora.

Ce alte afecțiuni sunt asemănătoare cu schizofrenia?

Există o serie de afecțiuni mintale care îngreunează stabilirea diagnosticului, datorită unor caracteristici asemănătoare schizofreniei [33], printre care amintim:

• Tulburarea schizoafectivă,
• Tulburarea psihotică acută,
• Tulburarea bipolară cu caracteristici psihotice,
• Tulburarea depresivă majoră cu trăsături psihotice,
• Tulburarea delirantă,
• Tulburarea psihotică indusă de substanțe psihoactive,
• Alte afecțiuni (tumori cerebrale, infecții, epilepsie, demență, anumite boli metabolice) [34].

Tulburarea schizoafectivă combină simptomele schizofreniei cu trăsături ale tulburărilor de dispoziție, cum ar fi depresia sau mania [35].

Tulburarea psihotică acută se manifestă prin debut brusc al simptomelor, durând mai puțin de o lună, în timp ce schizofrenia are caracter cronic [36].

Tulburarea bipolară în episod maniacal este asemănătoare schizofreniei, deoarece în timpul crizelor pacienții pot avea iluzii sau halucinații, ce pot fi confundate cu simptomele paranoide [37].

Tulburarea depresivă majoră cu trăsături psihotice are la bază depresie severă însoțită de simptome psihotice, și o autodevalorizare de sine [38].

Tulburarea delirantă este caracterizată prin deliruri persistente, fără halucinații pronunțate sau dezorganizare comportamentală severă, observate în schizofrenie [39].

Tulburarea psihotică indusă de substanțe psihoactive apare atunci când drogurile sau alcoolul declanșează halucinații sau iluzii [40]. În astfel de cazuri, simptomele pot fi reduse după încetarea consumului.

Înțelegerea acestor afecțiuni necesită o observare atentă a modului în care simptomele evoluează și interacționează, deoarece tratamentul diferă de la o afecțiune la alta.

Care sunt tratamentele pentru schizofrenie?

Planul de tratament pentru schizofrenie necesită mai multe tipuri de intervenții precum medicație alopată, psihoterapii, intervenții sociale și sprijin comunitar, uneori fiind necesară și spitalizarea.

Medicamentele antipsihotice (tipice și atipice) ajută la gestionarea simptomelor, reglând activitatea neurotransmițătorilor din creier. Ele sunt eficiente în reducerea halucinațiilor și a iluziilor, dar au efecte secundare care necesită monitorizare [41].

Terapia cognitiv-comportamentală, îi ajută pe pacienți să recunoască și gestioneze simptomele psihotice persistente (halucinații, delir), îmbunătățind strategiile de reducere a stresului în situațiile dificile și cultivarea abilităților sociale [42].

Intervențiile sociale [43] sunt esențiale pentru recuperarea pe termen lung și se referă la  programe de sprijin pentru a îmbunătăți comunicarea, interacțiunile sociale și capacitatea de a funcționa în comunitate, la care se adaugă terapia de familie și educația psihologică, precum și programe de reabilitare vocațională și ocupațională.

Spitalizarea [44] poate fi necesară în timpul episoadelor acute, când simptomele sunt severe sau riscul de vătămare este crescut.

Concluzii

Schizofrenia este o tulburare profundă multifactorială, care modifică percepția asupra realității. Intervenția timpurie este deosebit de importantă. Atunci când schizofrenia este identificată și tratată corect, rezultatele sunt pozitive, iar dizabilitatea pe termen lung poate fi redusă.

Cu ajutorul unei combinații de medicamente, terapie psihologică și sprijin social, pacienții cu schizofrenie pot să ajungă la o anumită stabilitate și îmbunătățire a nivelului de calitate a vieții.

Reducerea stigmatizării și creșterea gradului de conștientizare sunt elemente esențiale pentru sprijinirea celor afectați, prin crearea unui mediu care promovează empatia, respectul și acceptarea realității bolii.

Referințe

1. Hany M, Rizvi A. Schizophrenia. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; February 23, 2024.. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30969686/
2. Kahn RS, Sommer IE, Murray RM, et al. Schizophrenia. Nat Rev Dis Primers. 2015;1:15067. Published 2015 Nov 12. doi:10.1038/nrdp.2015.67. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27189524/
3. Strauss JS, Bowers MB Jr, Keith SJ. What is schizophrenia?. Schizophr Bull. 1982;8(4):595-602. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6129694/
4. Lv S, Luo C. Exploring the roots of schizophrenia: Current research and future directions (Review). Exp Ther Med. 2026;31(3):82. doi:10.3892/etm.2026.13078. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12884140/
5. Andreasen NC. The diagnosis of schizophrenia. Schizophr Bull. 1987;13(1):9-22. doi:10.1093/schbul/13.1.9. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3496659/
6. Anwar A, Mustafa AM, Abdou K, A Rabie M, El-Shiekh RA, El-Dessouki AM. A comprehensive review on schizophrenia: epidemiology, pathogenesis, diagnosis, conventional treatments, and proposed natural compounds used for management. Naunyn Schmiedebergs Arch Pharmacol. 2025;398(11):15231-15255. doi:10.1007/s00210-025-04351-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40512218/
7. Buckley PF, Foster A. Schizophrenia: current concepts and approaches to patient care. Am Health Drug Benefits. 2008;1(4):13-22. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4106628/
8. Luvsannyam E, Jain MS, Pormento MKL, et al. Neurobiology of Schizophrenia: A Comprehensive Review. Cureus. 2022;14(4):e23959. doi:10.7759/cureus.23959. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9080788/
9. Ruiz-Castañeda P, Santiago Molina E, Aguirre Loaiza H, Daza González MT. Positive symptoms of schizophrenia and their relationship with cognitive and emotional executive functions. Cogn Res Princ Implic. 2022;7(1):78. doi:10.1186/s41235-022-00428-z. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9374871/
10. Correll CU, Schooler NR. Negative Symptoms in Schizophrenia: A Review and Clinical Guide for Recognition, Assessment, and Treatment. Neuropsychiatr Dis Treat. 2020;16:519-534. Published 2020 Feb 21. doi:10.2147/NDT.S225643. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7041437/
11. Tripathi A, Kar SK, Shukla R. Cognitive Deficits in Schizophrenia: Understanding the Biological Correlates and Remediation Strategies. Clin Psychopharmacol Neurosci. 2018;16(1):7-17. doi:10.9758/cpn.2018.16.1.7. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5810454/
12. Braff DL. Information processing and attention dysfunctions in schizophrenia. Schizophr Bull. 1993;19(2):233-259. doi:10.1093/schbul/19.2.233. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8322034/
13. Guo JY, Ragland JD, Carter CS. Memory and cognition in schizophrenia. Mol Psychiatry. 2019;24(5):633-642. doi:10.1038/s41380-018-0231-1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6428626/
14. Dong X, Shovestul B, Saxena A, et al. Decision-making under risk and its correlates in schizophrenia. Schizophr Res Cogn. 2024;37:100314. doi:10.1016/j.scog.2024.100314.Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38764743/
15. Wang Y, Hu X, Li Y. Investigating cognitive flexibility deficit in schizophrenia using task-based whole-brain functional connectivity. Front Psychiatry. 2022;13:1069036. Published 2022 Nov 21. doi:10.3389/fpsyt.2022.1069036. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36479558/
16. Premkumar P, Cooke MA, Fannon D, et al. Misattribution bias of threat-related facial expressions is related to a longer duration of illness and poor executive function in schizophrenia and schizoaffective disorder. Eur Psychiatry. 2008;23(1):14-19. doi:10.1016/j.eurpsy.2007.10.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3103823/
17. Pary RJ, Barton SN. Communication difficulty of patients with schizophrenia and physical illness. South Med J. 1988;81(4):489-490.doi:10.1097/00007611-198804000-00020.Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3358175/
18. Miller DD. Schizophrenia: its etiology and impact. Pharmacotherapy. 1996;16(1 Pt 2):2-5.. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8778683/
19. Davis J, Eyre H, Jacka FN, et al. A review of vulnerability and risks for schizophrenia: Beyond the two hit hypothesis. Neurosci Biobehav Rev. 2016;65:185-194. doi:10.1016/j.neubiorev.2016.03.017. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4876729/
20. Shnayder NA, Novitsky MA, Neznanov NG, et al. Genetic Predisposition to Schizophrenia and Depressive Disorder Comorbidity. Genes (Basel). 2022;13(3):457. Published 2022 Mar 2. doi:10.3390/genes13030457. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35328011/
21. Syvälahti EK. Biological factors in schizophrenia. Structural and functional aspects. Br J Psychiatry Suppl. 1994;(23):9-14. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7913612/
22. Brown AS. The environment and susceptibility to schizophrenia. Prog Neurobiol. 2011;93(1):23-58. doi:10.1016/j.pneurobio.2010.09.003. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3521525/
23. Cheslack-Postava K, Brown AS. Prenatal infection and schizophrenia: A decade of further progress. Schizophr Res. 2022;247:7-15. doi:10.1016/j.schres.2021.05.014. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8595430/
24. Geddes JR, Verdoux H, Takei N, et al. Schizophrenia and complications of pregnancy and labor: an individual patient data meta-analysis. Schizophr Bull. 1999;25(3):413-423. doi:10.1093/oxfordjournals.schbul.a033389. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10478777/
25. Storvestre GB, Jensen A, Bjerke E, et al. Childhood Trauma in Persons With Schizophrenia and a History of Interpersonal Violence. Front Psychiatry. 2020;11:383. Published 2020 May 5. doi:10.3389/fpsyt.2020.00383. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7214725/
26. González-Rodríguez A, Natividad M, Seeman MV, et al. Schizophrenia: A Review of Social Risk Factors That Affect Women. Behav Sci (Basel). 2023;13(7):581. Published 2023 Jul 12. doi:10.3390/bs13070581. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10376000/
27. Jester DJ, Thomas ML, Sturm ET, et al. Review of Major Social Determinants of Health in Schizophrenia-Spectrum Psychotic Disorders: I. Clinical Outcomes. Schizophr Bull. 2023;49(4):837-850. doi:10.1093/schbul/sbad023. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10318890/
28. van Nimwegen L, de Haan L, van Beveren N, van den Brink W, Linszen D. Adolescentie, schizofrenie en drugs: interacterende kwetsbaarheid. Een hypothese [Adolescence, schizophrenia and drug abuse: interactive vulnerability. A hypothesis]. Tijdschr Psychiatr. 2007;49(3):169-178. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17370223/
29. Zhan N, Sham PC, So HC, Lui SSY. The genetic basis of onset age in schizophrenia: evidence and models. Front Genet. 2023;14:1163361. doi:10.3389/fgene.2023.1163361. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10333597/
30. Gogtay N, Vyas NS, Testa R, Wood SJ, Pantelis C. Age of onset of schizophrenia: perspectives from structural neuroimaging studies. Schizophr Bull. 2011;37(3):504-513. doi:10.1093/schbul/sbr030. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3080674/
31. Almeida MSC, Sousa Filho LF, Rabello PM, Santiago BM. International Classification of Diseases – 11th revision: from design to implementation. Rev Saude Publica. 2020;54:104. Published 2020 Nov 9. doi:10.11606/s1518-8787.2020054002120. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33175024/
32. Anwar A, Mustafa AM, Abdou K, A Rabie M, El-Shiekh RA, El-Dessouki AM. A comprehensive review on schizophrenia: epidemiology, pathogenesis, diagnosis, conventional treatments, and proposed natural compounds used for management. Naunyn Schmiedebergs Arch Pharmacol. 2025;398(11):15231-15255. doi:10.1007/s00210-025-04351-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12552276/
33. Pearlson GD, Ford JM. Distinguishing between schizophrenia and other psychotic disorders. Schizophr Bull. 2014;40(3):501-503. doi:10.1093/schbul/sbu055. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3984533/
34. Wu G, Dong Z, Li Z, et al. Comorbidity patterns and immune-metabolic differences in patients with acute-episode of schizophrenia spectrum disorders. Schizophrenia (Heidelb). 2025;11(1):102. Published 2025 Jul 19. doi:10.1038/s41537-025-00646-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12276266/
35. Florentin S, Reuveni I, Rosca P, Zwi-Ran SR, Neumark Y. Schizophrenia or schizoaffective disorder? A 50-year assessment of diagnostic stability based on a national case registry. Schizophr Res. 2023;252:110-117. doi:10.1016/j.schres.2023.01.007. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36640744/
36. López-Díaz Á, Lara I, Luis Fernández-González J. ACUTE SCHIZOPHRENIA-LIKE PSYCHOTIC DISORDER: A CRITICAL APPRAISAL OF ITS DIAGNOSTIC VALIDITY THROUGH A CASE SERIES. Innov Clin Neurosci. 2018;15(1-2):12-13. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6042983/
37. Owoeye O, Kingston T, Scully PJ, et al. Epidemiological and clinical characterization following a first psychotic episode in major depressive disorder: comparisons with schizophrenia and bipolar I disorder in the Cavan-Monaghan First Episode Psychosis Study (CAMFEPS). Schizophr Bull. 2013;39(4):756-765. doi:10.1093/schbul/sbt075. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3686464/
38. Stanghellini G, Raballo A. Differential typology of delusions in major depression and schizophrenia. A critique to the unitary concept of ‘psychosis’. J Affect Disord. 2015;171:171-178. doi:10.1016/j.jad.2014.09.027. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25443763/
39. González-Rodríguez A, Seeman MV. Differences between delusional disorder and schizophrenia: A mini narrative review. World J Psychiatry. 2022;12(5):683-692. Published 2022 May 19. doi:10.5498/wjp.v12.i5.683. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9150033/
40. Khokhar JY, Dwiel LL, Henricks AM, Doucette WT, Green AI. The link between schizophrenia and substance use disorder: A unifying hypothesis. Schizophr Res. 2018;194:78-85. doi:10.1016/j.schres.2017.04.016. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6094954/
41. Wright P, O’Flaherty L. Antipsychotic drugs: atypical advantages and typical disadvantages. Ir J Psychol Med. 2003;20(1):24-27. doi:10.1017/S0790966700007497. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30440229/
42. Kart A, Özdel K, Türkçapar MH. Cognitive Behavioral Therapy in Treatment of Schizophrenia. Noro Psikiyatr Ars. 2021;58(Suppl 1):S61-S65. doi:10.29399/npa.27418. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34658637/
43. Barlati S, Nibbio G, Vita A. Evidence-based psychosocial interventions in schizophrenia: a critical review. Curr Opin Psychiatry. 2024;37(3):131-139. doi:10.1097/YCO.0000000000000925. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10990032/
44. Pop R, Crișan CA, Micluția IV, Pop E, Iancu M, Bolboacă SD. Inside the Hospitalization Voyage of Schizophrenia Care: A Single-Center Journey. Medicina (Kaunas). 2024;60(8):1214. Published 2024 Jul 26. doi:10.3390/medicina60081214. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11356041/