Tratamentul lombosciaticii

Ce include tratamentul lombosciaticii?

Tratamentul lombosciaticii depinde de cauzele subiacente și de severitatea afecțiunii. De cele mai multe ori, intervenția este multidisciplinară și personalizată pe nevoile pacientului [1]. Astfel, planul de tratament poate include:

• Fiziokinetoterapie;
• Dietoterapie;
• Terapii complementare;
• Psihoterapie cognitiv-comportamentală;
• Medicație alopată;
• Chirurgie.

Fiziokinetoterapia

Fiziokinetoterapia poate fi recomandată în tratamentul lombosciaticii determinată de cauze structurale/mecanice în vederea întăririi mușchilor abdominali, menținerea flexibilității și forței articulare și a unei posturi corecte [2]. Deasemenea, sunt recomandatate ajustările ergonomice, suport lombar, centuri de susținere sau perne pentru șezut, în vederea ameliorării presiunii pelviene [3].

Dietoterapia

Dietoterapia este necesară pentru a preveni carențele de vitamine B12, D și E, gestionarea nivelului de glucoză (la diabetici), evitarea consumului de alcool și schimbarea stilului de viață [4]. Dietoterapia este recomandată și în cazul obezității.

Terapii complementare

Terapiile complementare au rezultate foarte bune în ameliorarea durerii, precum chiropractica (pentru probleme de aliniere vertebrală care cauzează compresia nervilor [5]), acupunctură (pentru gestionarea durerii cronice [6]), yoga și altele.

Psihoterapia

Psihoterapia cognitiv-comportamentală și alte tehnici minte-corp (mindfulness, biofeedback, etc) contribuie la gestionarea durerii cronice [7].

Medicația alopată

Medicația alopată este deseori recomandată, nu doar pentru reducerea durerii lombosciatice (relaxante musculare sau corticosteroizi), ci mai ales pentru tratarea cauzelor subadiacente precum boli inflamatorii și autoimune, infecții, mase tumorale [8]. Deasemenea, în cazul anevrismelor pot fi recomdandate medicamente [9] pentru îmbunătățirea fluxului sanguin și prevenirea formării cheagurilor (de exemplu, anticoagulante, vasodilatatoare) [10].

Chirurgia

Chirurgia este recomandată în cazurile severe sau agravante (de exemplu, pierderea controlului intestinal/vezicii urinare, slăbiciune semnificativă a picioarelor) și urgențe medicale precum fractura coloanei vertebrale, tumori, chisturi [11]. La nivelul coloanei vertebrale, există mai multe opțiuni chirurgicale, care pot fi alese în funcție de diagnostic [12] precum:

• Discectomie (îndepărtarea parțială sau totală a unui disc intervertebral herniat sau deteriorat);
• Laminectomie (îndepărtarea osului sau ligamentului care cauzează stenoză pentru a face loc rădăcinilor nervoase);
• Fuziune spinală (sau spondilolisteza, este necesară pentru a stabiliza coloana cu ajutorul unui implant care se introduce în spațiul rămas liber dintre cele două vertebre);
• Chirurgie de revizie (pentru îndepărtarea țesutului cicatricial dacă cicatricea comprimă nervul).

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți dureri de spate și credeți că ar putea fi vorba de lombosciatică, dureri care apar în timpul unei activități sedentare, sau la efort prelungit, programați-vă acum la un consult contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Factori de risc pentru lombosciatică

Deoarece lombosciatica este caracterizată prin durere de-a lungul nervului sciatic, care se extinde de la partea inferioară a spatelui, prin șolduri, fese și în josul fiecărui picior, este necesar de a fi evitați și tratați factorii de risc ce pot crește probabilitatea de a dezvolta lombosciatică [13].

Unul din factorii de risc cei mai importanți este stilul de viață, precum obezitatea, viața sedentară, șezutul prelungit, postură incorectă, activități care implică mișcări complexe de răsucire a corpului, șofatul prelungit [14].

Alți factori de risc pot include anumite predispoziții genetice legate de afecțiuni ale spatelui, accidente, leziuni, lovituri, precum și fumatul [15] care contribuie la accelerarea afecțiunilor degenerative ale coloanei vertebrale.

Problemele psiho-emoționale, pot exacerba tensiunea musculară mărind nivelul de percepție a durerii. La rândul ei, durerea persistentă de lombosciatică amplifică stresul, anxietatea și depresia. Izolarea socială favorizează niveluri reduse de activitate, putând limita interacțiunile sociale și diminua calitatea vieții [16].

Femeile mai pot experimenta dureri temporare de lombosciatică în timpul sarcinii, datorită presiunii crescute asupra coloanei vertebrale în timpul creșterii fătului și a modificărilor hormonale [17].

Înaintarea în vârstă poate reprezenta un factor risc pentru lombosciatică deoarece se produce o uzură naturală a coloanei vertebrale, care favorizează apariția unor afecțiuni cronice precum hernia de disc, discopatia lombară, osteoartrita, diabetul și stenoza spinală [18].

Majoritatea factorilor de risc identificați asociați cu primele semne de lombosciatică  modificabili, sugerând potențialele beneficii ale prevenției primare. În plus, acești factori de risc sunt asociați și cu stiluri de viață nesănătoase, care pot contribui concomitent la dezvoltarea lombosciaticii [19].

Concluzii

Tratamentul lombosciaticii presupune recunoașterea și abordarea factorilor de risc, prin schimbări ale stilului de viață, intervenție medicală multidisciplinară și ergonomie adecvată poate reduce severitatea simptomelor.

În unele cazuri, formele ușoare de sciatică se ameliorează în timp. Dacă sciatica nu este tratată, afecțiunea se poate agrava în timp, ducând la potențiale complicații. Severitatea rezultatelor depinde de cauza principală și de durata iritației nervoase de la nivelul nervului sciatic.

Este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se apariția complicațiilor.

Referințe

1. Koes BW, van Tulder MW, Peul WC. Diagnosis and treatment of sciatica. BMJ. 2007 Jun 23;334(7607):1313-7. doi: 10.1136/bmj.39223.428495.BE. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1895638/
2. Ostelo RW. Physiotherapy management of sciatica. J Physiother. 2020 Apr;66(2):83-88. doi: 10.1016/j.jphys.2020.03.005. Epub 2020 Apr 11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32291226/
3. Pradhan A, J M. Effects of Neurodynamics Along With Conventional Exercises on Sciatica Patients: A Single-Blinded Randomized Clinical Trial. Cureus. 2024 May 6;16(5):e59722. doi: 10.7759/cureus.59722. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11151706/
4. Fairag M, Kurdi R, Alkathiry A, Alghamdi N, Alshehri R, Alturkistany FO, Almutairi A, Mansory M, Alhamed M, Alzahrani A, Alhazmi A. Risk Factors, Prevention, and Primary and Secondary Management of Sciatica: An Updated Overview. Cureus. 2022 Nov 12;14(11):e31405. doi: 10.7759/cureus.31405. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9743914/
5. Cox JM, Shreiner S. Chiropractic manipulation in low back pain and sciatica: statistical data on the diagnosis, treatment and response of 576 consecutive cases. J Manipulative Physiol Ther. 1984 Mar;7(1):1-11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6232332/
6. Zhang Z, Hu T, Huang P, Yang M, Huang Z, Xia Y, Zhang X, Zhang X, Ni G. The efficacy and safety of acupuncture therapy for sciatica: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trails. Front Neurosci. 2023 Feb 9;17:1097830. doi: 10.3389/fnins.2023.1097830. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36845439/
7. Hasenbring M, Ulrich HW, Hartmann M, Soyka D. The efficacy of a risk factor-based cognitive behavioral intervention and electromyographic biofeedback in patients with acute sciatic pain. An attempt to prevent chronicity. Spine (Phila Pa 1976). 1999 Dec 1;24(23):2525-35. doi: 10.1097/00007632-199912010-00015. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10626316/
8. National Guideline Centre (UK). Evidence review for pharmacological management of sciatica: Low back pain and sciatica in over 16s: assessment and management: Evidence review A. London: National Institute for Health and Care Excellence (NICE); 2020 Sep. (NICE Guideline, No. 59.). Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562934/
9. Rasmussen-Barr E, Held U, Grooten WJ, Roelofs PD, Koes BW, van Tulder MW, Wertli MM. Non-steroidal anti-inflammatory drugs for sciatica. Cochrane Database Syst Rev. 2016 Oct 15;10(10):CD012382. doi: 10.1002/14651858.CD012382. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6461200/
10. Pinto RZ, Maher CG, Ferreira ML, Ferreira PH, Hancock M, Oliveira VC, McLachlan AJ, Koes B. Drugs for relief of pain in patients with sciatica: systematic review and meta-analysis. BMJ. 2012 Feb 13;344:e497. doi: 10.1136/bmj.e497. PMID: 22331277; PMCID: PMC3278391. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22331277/
11. Schmid A B, Dove L, Ridgway L, Price C. Early surgery for sciatica BMJ 2023; 381 :p791 doi:10.1136/bmj.p791. Available at: https://www.bmj.com/content/381/bmj.p791
12. Rahimi-Movaghar V, Rasouli MR, Vaccaro AR. Comparing surgical treatments for sciatica. JAMA. 2009 Nov 25;302(20):2202-3; author reply 2203. doi: 10.1001/jama.2009.1722. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19934417/
13. Shiri R, Falah-Hassani K, Heliövaara M, Solovieva S, Amiri S, Lallukka T, Burdorf A, Husgafvel-Pursiainen K, Viikari-Juntura E. Risk Factors for Low Back Pain: A Population-Based Longitudinal Study. Arthritis Care Res (Hoboken). 2019 Feb;71(2):290-299. doi: 10.1002/acr.23710. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30044543/
14. Shiri R, Karppinen J, Leino-Arjas P, Solovieva S, Varonen H, Kalso E, Ukkola O, Viikari-Juntura E. Cardiovascular and lifestyle risk factors in lumbar radicular pain or clinically defined sciatica: a systematic review. Eur Spine J. 2007 Dec;16(12):2043-54. doi: 10.1007/s00586-007-0362-6. Epub 2007 May 25. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17525856/
15. Shiri R, Falah-Hassani K. The Effect of Smoking on the Risk of Sciatica: A Meta-analysis. Am J Med. 2016 Jan;129(1):64-73.e20. doi: 10.1016/j.amjmed.2015.07.041. Epub 2015 Sep 25. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26403480/
16. Pietri-Taleb F, Riihimäki H, Viikari-Juntura E, Lindström K, Moneta GB. The role of psychological distress and personality in the incidence of sciatic pain among working men. Am J Public Health. 1995 Apr;85(4):541-5. doi: 10.2105/ajph.85.4.541. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1615112/
17. Katonis P, Kampouroglou A, Aggelopoulos A, Kakavelakis K, Lykoudis S, Makrigiannakis A, Alpantaki K. Pregnancy-related low back pain. Hippokratia. 2011 Jul;15(3):205-10. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3306025/
18. Wong AYL, Karppinen J, Samartzis D. Low back pain in older adults: risk factors, management options and future directions. Scoliosis Spinal Disord. 2017 Apr 18;12:14. doi: 10.1186/s13013-017-0121-3. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5395891/
19. Cook CE, Taylor J, Wright A, Milosavljevic S, Goode A, Whitford M. Risk factors for first time incidence sciatica: a systematic review. Physiother Res Int. 2014 Jun;19(2):65-78. doi: 10.1002/pri.1572. Epub 2013 Dec 11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24327326/