Durerile de cap la copii și adolescenți

Durerile de cap la copii și adolescenți

Durerile de cap (cefalee) sunt frecvente în rândul copiilor și adolescenților. Deși în majoritatea cazurilor acestea nu indică o afecțiune gravă, caracteristicile durerii, simptomele asociate și evoluția episoadelor pot ridica semnale de alarmă pentru afecțiuni neurologice sau de altă natură.

Identificarea precoce a tiparelor de cefalee, diagnosticarea precisă și informarea părinților sunt esențiale, deoarece episoadele recurente pot interfera cu performanța școlară, activitățile fizice, bunăstarea emoțională și viața de familie [1,2].

Care este diferența dintre durere de cap și migrenă?

Durerile de cap sunt senzații de disconfort localizate la nivelul capului sau gâtului.

Migrena este un tip de cefalee mai complexe, cu simptome specifice. La copiii mici, migrenele sunt adesea subdiagnosticate, deoarece simptomele pot diferi de cele întâlnite la adulți [3].

Tabelul următor prezintă caracteristicile distinctive ale cefaleei de tip tensional și migrenei [4].

Cum se manifestă migrena la copii și adolescenți?

La copiii mici, episoadele de migrenă pot fi mai scurte și mai greu de descris, deoarece copilul poate avea dificultăți în a localiza sau caracteriza durerea. Paloarea, oboseala și iritabilitatea pot însoți episodul, iar durerea se poate ameliora după somn. În schimb, la adolescenți, episoadele pot dura între 4 și 72 de ore, afectând semnificativ desfășurarea activităților cotidiene [5-6].

La adolescenți, migrena poate apărea cu sau fără aura (simptome neurologice temporare ce preced durerea de cap). Aura apare treptat, iar simptomele dispar de obicei în decurs de o oră [7].

Simptomele aurei [8] sunt:

• Observarea de lumini intermitente,
• Observarea de linii în zig-zag,
• Senzații de furnicături,
• Dificultate de a vorbi,
• Amorțeală temporară.

Unii copii se confruntă cu migrena abdominală sau sindromul de vărsături ciclice, în care durerile abdominale recurente sau vărsăturile apar fără dureri de cap semnificative. Aceste afecțiuni sunt considerate manifestări asociate migrenei [9].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă copilul dumneavoastră prezintă recurent simptome specifice cefaleei sau migrenei, programați-l acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Când este o durere de cap la copii o problemă medicală urgentă?

Majoritatea durerilor de cap din copilărie sunt inofensive, dar anumite simptome necesită o evaluare medicală, deoarece pot indica tulburări neurologice sau sistemice subiacente.

Acestea se referă la [10-14]:

• Cefalee severă bruscă care ajunge la intensitate maximă în câteva minute,
• Dureri de cap matinale cu vărsături repetate,
• Simptome neurologice (slăbiciune, convulsii, confuzie, dificultăți de mers, tulburări vizuale),
• Rigiditatea gâtului,
• Febră persistentă,
• Dureri de cap datorate unui traumatism craniocerebral.

Părinții trebuie să solicite asistență medicală atunci când durerea de cap a copilului este însoțită de febră persistentă, rigiditatea gâtului, confuzie sau vărsături repetate, deoarece aceste simptome pot indica o afecțiune gravă [15].

Care sunt cele mai frecvente cauze ale durerilor de cap la copii și adolescenți?

Durerile de cap pot fi primare, fără a fi cauzate de o altă afecțiune, sau secundare, atunci când sunt asociate unei alte cauze, precum o infecție, deshidratare sau un traumatism. Determinarea cauzelor durerilor de cap la copii este esențială deoarece tratamentul acestora diferă în funcție de diagnostic [16-18].

Cele mai frecvente cauze ale durerilor de cap la copii [19-24] sunt menționate mai jos.

Infecții acute

În cazul virozelor, gripei, infecțiilor urechii și gâtului, sau sinuzitei durerea de cap poate fi însoțită de febră, oboseală, nas înfundat, secreții nazale sau durere în gât. În infecțiile urechii pot apărea și dureri locale.

Probleme de vedere

Pot apărea dureri de cap după citit, scris sau folosirea îndelungată a ecranelor, uneori însoțite de vedere încețoșată, dificultăți de focalizare sau oboseală oculară.

Probleme de somn

Lipsa somnului, dormitul la ore variabile sau trezirile frecvente pot declanșa ori agrava durerile de cap, inclusiv migrenele.

Deshidratarea și omiterea meselor

Durerea de cap poate apărea după consumul insuficient de lichide sau după intervale lungi fără mâncare. Pot fi prezente și setea, amețeala, oboseala ori senzația de slăbiciune.

Expunerea excesivă la ecrane

Utilizarea îndelungată a telefonului, tabletei sau calculatorului poate provoca oboseală oculară și dureri de cap, mai ales când este asociată cu postura incorectă sau cu pauze insuficiente.

Afecțiuni dentare

Cariile profunde, abcesele sau inflamațiile dentare pot provoca durere care se extinde spre tâmplă, obraz sau maxilar. Durerea poate fi mai intensă la mestecat ori la contactul cu alimente reci sau calde.

Consumul excesiv de medicamente pentru durere

Administrarea frecventă a medicamentelor pentru cefalee poate întreține durerea și poate determina apariția unor episoade tot mai dese. Acest fenomen este cunoscut drept cefalee prin abuz medicamentos.

Modificări hormonale în adolescență

Schimbările hormonale asociate pubertății pot coincide cu apariția sau agravarea migrenelor. La unele adolescente, durerile pot varia în funcție de ciclul menstrual.

Leziuni ale capului

După o lovitură la cap, durerea poate fi însoțită de amețeală, greață, sensibilitate la lumină sau dificultăți de concentrare. O durere severă sau în agravare necesită evaluare medicală urgentă.

Oboseală și stres

După efort prelungit, activități solicitante sau perioade de stres, pot apărea dureri de cap asociate cu tensiune musculară, în special la nivelul cefei. Stresul emoțional datorat examenelor școlare, conflictelor familiale, depresiei sau anxietății poate contribui la apariția frecventă a durerilor de cap și migrenelor.

Hipertensiune arterială

Deși tensiunea arterială crescută nu provoacă, de regulă, simptome atunci când creșterea este ușoară sau moderată, o creștere severă poate fi asociată cu cefalee, tulburări de vedere sau alte simptome care necesită evaluare urgentă.

Succeptibilitatea genetică

Deși susceptibilitatea genetică nu provoacă direct migrena, ea poate scădea pragul de declanșare.

Factorii de mediu

Luminile pulsatile de mare intensitate, zgomotele puternice, mirosurile intense sau anumite schimbări meteorologice (meteosensibilitate) pot declanșa simptome la unele persoane.

Cauze neurologice

În cazuri rare, durerile de cap pot fi cauzate de tumori cerebrale sau de alte afecțiuni neurologice. Factorii declanșatori diferă de la un copil la altul. Identificarea lor poate ajuta la gestionarea lor și la reducerea frecvenței episoadelor.

Când este recomandat consultul la neurologul pediatru?

Majoritatea durerilor de cap la copii pot fi evaluate și gestionate cu succes de către un medic pediatru. Cu toate acestea, consultul la un neurolog pediatru este recomandat [25] atunci când:

• Durerile de cap devin din ce în ce mai frecvente, atipice sau severe,
• Sunt prezente unul sau mai multe semne de avertizare,
• Durerile de cap afectează somnul, performanțele școlare sau activitățile zilnice,
• Tratamentul inițial nu reușește să controleze simptomele,
• Se dezvoltă cefaleea cronică zilnică,
• Se suspectează cefaleea cauzată de utilizarea excesivă a medicamentelor,
• Diagnosticul rămâne incert.

În toate aceste situații poate fi necesară colaborarea dintre neurologi pediatri, psihologi și alți specialiști [26].

Cum se stabilește cauza durerilor de cap la copii?

Stabilirea cauzei durerilor de cap presupune mai multe etape:

• Istoric medical detaliat,
• Jurnalul durerilor de cap (completat de părinți),
• Examenul fizic și neurologic,
• Investigații suplimentare (atunci când e cazul).

Istoricul medical

Anamneza urmărește caracteristicile episoadelor de cefalee, incluzând vârsta la debut, durata, frecvența, localizarea și intensitatea durerii, precum și simptomele asociate. De asemenea, sunt evaluate antecedentele personale și familiale relevante, pentru identificarea unor posibile cauze sau a unei predispoziții la migrenă [27].

Jurnalul durerilor de cap

Jurnalul cefaleei permite monitorizarea evoluției simptomelor în timp și identificarea unor tipare recurente. Acesta poate include data și durata episoadelor, intensitatea durerii, posibilii factori declanșatori, precum alimentația, modificările somnului sau stresul, precum și medicația administrată și răspunsul la tratament [28].

Examenul fizic și neurologic

Examenul clinic include evaluarea stării generale, măsurarea tensiunii arteriale și efectuarea unui examen neurologic. Acesta urmărește identificarea semnelor neurologice anormale, a manifestărilor atipice și a semnelor de alarmă care ar putea indica o cauză secundară a cefaleei [29].

Investigațiile suplimentare

Investigațiile suplimentare, precum evaluarea oftalmologică [30], testele sanguine sau evaluarea somnului [31], pot fi recomandate atunci când este necesar.

Ce opțiuni de tratament există?

Tratamentul depinde de factorii declanșatori ai durerii de cap. Astfel, durerile de cap secundare se ameliorează prin abordarea afecțiunilor specifice, în timp ce durerile de cap primare, precum migrena și cefaleea de tip tensional, necesită controlul simptomelor [32].

Managementul migrenei combină tratamente farmacologice și non-farmacologice [33], care cuprind:

• Odihnă într-o cameră liniștită și întunecată,
• Cultivarea unor obiceiuri adecvate de somn,
• Utilizarea timpurie a medicamentelor pentru ameliorarea durerii și/sau a stării de greață,
• Tratament preventiv individuzalizat pentru migrene frecvente,
• Terapie cognitiv-comportamentală,
• Tehnici de relaxare și de gestionare a stresului.

Tratamentul poate fi mai eficient atunci când este asociat cu obiceiuri de viață sănătoase [34].

Care sunt măsurile de prevenire a durerilor de cap sunt recomandate?

Măsurile preventive sunt fundamentale în reducerea frecvenței și severității durerilor de cap la copii. Deși migrena nu poate fi întotdeauna prevenită, respectarea unor rutine zilnice favorizează îmbunătățiri substanțiale [35]. În acest context, recomandăm [36 – 38] părinților să:

• Creeze rutine regulate de somn (culcarea și trezirea la ore fixe),
• Asigure copilului o hidratare adecvată și mese echilibrate,
• Limiteze timpul de folosire a ecranelor,
• Încurajeze activitatea fizică regulată,
• Observe factorii declanșatori individuali ai durerii de cap (dacă e posibil),
• Completeze jurnalul durerilor de cap de fiecare dată când acestea reapar,
• Evite utilizarea excesivă a medicamentelor pentru durere,
• Stimuleze comunicarea deschisă despre simptome.

Crearea unui program regulat de somn este una dintre cele mai eficiente strategii preventive, copiii având nevoie să se culce și să se trezească aproximativ la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekend [39].

Hidratarea adecvată și mesele echilibrate sunt la fel de importante, deoarece deshidratarea și omiterea meselor sunt declanșatoare comune ale durerilor de cap [40].

Limitarea timpului de folosire a ecranelor este necesară deoarece perioadele lungi de folosire a computerelor, tabletelor sau smartphone-urilor contribuie la oboseala ochilor, postură incorectă și perturbarea somnului, toate acestea mărind probabilitatea apariției durerilor de cap [41,42]. Încurajarea pauzelor regulate în timpul utilizării ecranului poate reduce aceste efecte.

Activitatea fizică regulată menține atât sănătatea fizică, cât și cea mentală, contribuind la îmbunătățirea somnului, reducerea stresului și diminuarea frecvenței migrenelor [43].

Observarea factorilor declanșatori individuali ai durerii de cap este utilă pentru a preveni apariția acestora, atunci când este posibil.

Completarea unui jurnal al durerilor de cap este un instrument valoros de prevenire și diagnosticare, deoarece părinții pot nota: frecvența, durata, intensitatea și cele mai plauzibile cauze ale durerilor de cap [44].

Discuțiile deschise despre preocupările emoționale ale copiilor pot fi utile, deoarece anxietatea, presiunea academică și stresul contribuie la durerile de cap recurente [45,46].

Care sunt cele mai frecvente mituri legate de durerile de cap la copii?

Migrena este o afecțiune înconjurată de concepții greșite care pot întârzia diagnosticul și tratamentul adecvat. Clarificarea acestor mituri ajută familiile să recunoască mai ușor manifestările migrenei și să solicite ajutor medical atunci când este necesar [47].

Mitul 1: Copiii mici nu pot avea migrene

În realitate, migrena poate începe în timpul copilăriei timpurii, deși simptomele diferă de cele observate la adulți [48].

Mitul 2: Fiecare durere de cap severă indică o tumoare pe creier

În realitate, bolile neurologice grave sunt cauze rare ale durerilor de cap din copilărie și sunt de obicei însoțite de alte semne de avertizare [49].

Mitul 3: Migrena este doar o durere de cap severă

În realitate, migrena este o tulburare neurologică complexă care este însoțită de greață, vărsături, amețeli, tulburări de vedere și sensibilitate crescută la lumină sau sunet. Aceste simptome afectează funcționarea zilnică mai mult decât durerea de cap în sine [50].

Mitul 4: Stresul este singura cauză a durerilor de cap

Deși stresul este un factor declanșator frecvent, migrena are o bază genetică și neurobiologică legată de dezechilibrele chimice din creier [51].

Mitul 5: Numai medicamentele pentru durere vindecă migrena

În realitate, durerea se tratează cu ajutorul unei combinații de abordări terapeutice. Utilizarea abuzivă a analgezicelor simple poate agrava crizele în timp și favorizând dureri de cap cronice provocate chiar de medicamente [50].

Mitul 6: Toți copiii cu migrene au nevoie de imagistică cerebrală

În realitate, aceste investigații sunt recomandate numai în cazurile rare când se observă probleme suplimentare de echilibru, vedere sau slăbiciune musculară, sau durerea de cap își schimbă brusc intensitatea [52].

Informațiile corecte îi ajută pe părinți să recunoască din timp simptomele migrenei și să ia decizii informate privind îngrijirea copilului.

Concluzii

Durerile de cap sunt simptome neurologice frecvente în copilărie, dar cele mai multe cazuri sunt tulburări benigne.

Migrena la copii diferă de cea la adult, motiv pentru care este esențială recunoașterea trăsăturilor sale caracteristice și diferențierea față de alte tipuri de cefalee. Istoricul medical, examenul fizic și identificarea tiparelor individuale de cefalee permit clinicienilor să distingă durerile de cap primare de cauzele secundare mai puțin frecvente, care necesită investigații urgente.

Un stil de viață sănătos, somnul regulat, hidratarea adecvată, alimentația echilibrată, gestionarea stresului și activitatea fizică adecvată contribuie la prevenirea durerilor de cap. Cu un diagnostic corect, tratament individualizat și o colaborare strânsă între familii și profesioniștii din domeniul sănătății, majoritatea copiilor cu dureri de cap sau migrenă pot beneficia de un control bun al simptomelor.

Referințe

1. Altwaijri WA, Almazyad TA, Abuzaid YA, et al. Parental awareness of headaches among elementary school-aged children in Riyadh, Saudi Arabia: A cross-sectional studyz. J Family Med Prim Care. 2021;10(4):1773-1779. doi:10.4103/jfmpc.jfmpc_2280_20. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8144770/
2. Selvakumar K, Fei LW, Vasu DT, Sabapathy NPV. Impact of headache on physical activity levels and dynamic balance among university students. AIMS Neurosci. 2025;12(3):406-417. Published 2025 Sep 25. doi:10.3934/Neuroscience.2025022. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12521935/
3. Kroon Van Diest AM, Ernst MM, Slater S, Powers SW. Similarities and Differences Between Migraine in Children and Adults: Presentation, Disability, and Response to Treatment. Curr Pain Headache Rep. 2017;21(12):48. doi:10.1007/s11916-017-0648-2. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5885754/

4.Onofri A, Pensato U, Rosignoli C, et al. Primary headache epidemiology in children and adolescents: a systematic review and meta-analysis. J Headache Pain. 2023;24(1):8. Published 2023 Feb 14. doi:10.1186/s10194-023-01541-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36782182/

5. Pescador Ruschel MA, De Jesus O. Migraine Headache. [Updated 2024 Jul 5]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560787/
6. Al-Futaisi A. Pediatric Migraines: A Comprehensive Review and Perspectives on Diagnosis and Treatment. Oman Med J. 2023;38(3):e499. doi:10.5001/omj.2023.45. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10277668/
7. Petrusic I, Pavlovski V, Vucinic D, Jancic J. Features of migraine aura in teenagers. J Headache Pain. 2014;15(1):87. doi:10.1186/1129-2377-15-87. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4273684/
8. Shankar Kikkeri N, Nagalli S. Migraine With Aura. [Updated 2024 Feb 29]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554611/
9. Rothner AD. Migraine Variants in Children. Pediatr Ann. 2018;47(2):e50-e54. doi:10.3928/19382359-20180126-02. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29446794/
10. Kim S. Pediatric headache: a narrative review. J Yeungnam Med Sci. 2022;39(4):278-284. doi:10.12701/jyms.2022.00528. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9580058/
11. Viera AJ, Antono B. Acute Headache in Adults: A Diagnostic Approach. Am Fam Physician. 2022;106(3):260-268. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36126007/
12. Irwin S, Barmherzig R, Gelfand A. Recurrent Gastrointestinal Disturbance: Abdominal Migraine and Cyclic Vomiting Syndrome. Curr Neurol Neurosci Rep. 2017;17(3):21. doi:10.1007/s11910-017-0731-4. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28283964/
13. Gentile S, Lo Giudice R, Ferrero M, Pinessi L. Differential diagnosis of headache in a neurological department. Panminerva Med. 2003;45(3):203-209. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14618119/
14. Teng Y, Ge J. Prevalence of Headache Following Traumatic Brain Injury: A Systematic Review and Meta-Analysis. Neuropsychiatr Dis Treat. 2025;21:2293-2306. Published 2025 Oct 15. doi:10.2147/NDT.S527127. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12535728/
15. LeWine HE. 8 things to watch for when your child has a headache. Harvard Medical School, Harvard Health Publishing. Available at: https://www.health.harvard.edu/blog/8-things-to-watch-for-when-your-child-has-a-headache-201705161329
16. Szperka C. Headache in Children and Adolescents. Continuum (Minneap Minn). 2021;27(3):703-731. doi:10.1212/CON.0000000000000993. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34048400/
17. Asuncion RMD, Al Khalili Y, Chopra P. Migraine Headache in Childhood. [Updated 2023 Mar 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557813/
18. Orr SL. Headache in Children and Adolescents. Continuum (Minneap Minn). 2024;30(2):438-472. doi:10.1212/CON.0000000000001414. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38568493/
19. How CH, Chan WS. Headaches in children. Singapore Med J. 2014;55(3):128-131. doi:10.11622/smedj.2014029. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4293983/
20. Scelzo E, Kramer M, Sacco S, et al. Migraine and rare neurological disorders. Neurol Sci. 2020;41(Suppl 2):439-446. doi:10.1007/s10072-020-04645-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32880809/
21. Perozzo P, Savi L, Castelli L, et al. Anger and emotional distress in patients with migraine and tension-type headache. J Headache Pain. 2005;6(5):392-399. doi:10.1007/s10194-005-0240-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16362712/
22. Aladdin YS, Alsharif R, Mattar W, et al. Migraine Prevalence and Analysis of Dietary Habits in Relation to Headache in the Female Population: A Single-Center Study From Jeddah, Saudi Arabia. Cureus. 2022;14(5):e24848. Published 2022 May 9. doi:10.7759/cureus.24848. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35693360/
23. Friedman DI, De ver Dye T. Migraine and the environment. Headache. 2009;49(6):941-952. doi:10.1111/j.1526-4610.2009.01443.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19545255/
24. Ducros A. Genetics of migraine. Rev Neurol (Paris). 2021;177(7):801-808. doi:10.1016/j.neurol.2021.06.002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34304862/
25. Dooley J. The evaluation and management of paediatric headaches. Paediatr Child Health. 2009;14(1):24-30. doi:10.1093/pch/14.1.24. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2661331/
26. Grazzi L. Multidisciplinary approach to patients with chronic migraine and medication overuse: experience at the Besta Headache Center. Neurol Sci. 2013;34 Suppl 1:S19-S21. doi:10.1007/s10072-013-1380-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23695038/
27. Katta-Charles S, Young C. Clinical History and Examination of Headaches. Phys Med Rehabil Clin N Am. 2025;36(4):663-676. doi:10.1016/j.pmr.2025.08.001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41167849/
28. Metsähonkala L, Sillanpää M, Tuominen J. Headache diary in the diagnosis of childhood migraine. Headache. 1997;37(4):240-244. doi:10.1046/j.1526-4610.1997.3704240.x.Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9150620/
29. Marks DR, Rapoport AM. Practical evaluation and diagnosis of headache. Semin Neurol. 1997;17(4):307-312. doi:10.1055/s-2008-1040943. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9474710/
30. Tomsak RL. Ophthalmologic aspects of headache. Med Clin North Am. 1991;75(3):693-706. doi:10.1016/s0025-7125(16)30443-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2020223/
31. Korabelnikova EA, Danilov AB, Danilov AB, Vorobyeva YD, Latysheva NV, Artemenko AR. Sleep Disorders and Headache: A Review of Correlation and Mutual Influence. Pain Ther. 2020;9(2):411-425. doi:10.1007/s40122-020-00180-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7648824/
32. Hervias T. An update on migraine: Current and new treatment options. JAAPA. 2024;37(5):1-7. doi:10.1097/01.JAA.0000000000000014. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38662902/
33. Marupuru S, Almatruk Z, Slack MK, Axon DR. Use of Pharmacological and Non-Pharmacological Strategies by Community-Dwelling Adults to Manage Migraine: A Systematic Review. Clin Pract. 2023;13(3):553-568. Published 2023 Apr 23. doi:10.3390/clinpract13030051. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10204563/
34. Agbetou M, Adoukonou T. Lifestyle Modifications for Migraine Management. Front Neurol. 2022;13:719467. doi:10.3389/fneur.2022.719467. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8971279/
35. Kacperski J, Kabbouche MA, O’Brien HL, Weberding JL. The optimal management of headaches in children and adolescents. Ther Adv Neurol Disord. 2016;9(1):53-68. doi:10.1177/1756285615616586. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4710107/
36. Faedda N, Cerutti R, Verdecchia P, Migliorini D, Arruda M, Guidetti V. Behavioral management of headache in children and adolescents. J Headache Pain. 2016;17(1):80. doi:10.1186/s10194-016-0671-4. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5011470/
37. InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Migraine: Learn More – Migraine prevention in children and teenagers. [Updated 2022 Aug 4]. Available from: Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK328457/
38. Kohandel Gargari O, Aghajanian S, Togha M, et al. Preventive Medications in Pediatric Migraine: A Network Meta-Analysis. JAMA Netw Open. 2024;7(10):e2438666. Published 2024 Oct 1. doi:10.1001/jamanetworkopen.2024.38666. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11581497/
39. Sforza M, Mariani I, Fazzini F, et al. Interventions for Migraine and Sleep: A Systematic Review Exploring Their Bidirectional Association. Eur J Neurol. 2026;33(3):e70420. doi:10.1111/ene.70420. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13093645/
40. Altamura C, Cecchi G, Bravo M, et al. The Healthy Eating Plate Advice for Migraine Prevention: An Interventional Study. Nutrients. 2020;12(6):1579. Published 2020 May 28. doi:10.3390/nu12061579. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32481555/
41. Andrei I, Ghita EC, Ilie GC, Iordache MP, Protosevici IM. The Cognitive Toll of Digital Overuse on Migraine in Young Adults. Cureus. 2025;17(12):e99236. Published 2025 Dec 14. doi:10.7759/cureus.99236. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12803421/
42. Langdon RL, DiSabella MT, Strelzik JA. Screen time and pediatric headache: A scoping review of the literature. Headache. 2024;64(2):211-225. doi:10.1111/head.14674. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38299747/
43. Barber M, Pace A. Exercise and Migraine Prevention: a Review of the Literature. Curr Pain Headache Rep. 2020;24(8):39. Published 2020 Jun 11. doi:10.1007/s11916-020-00868-6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32529311/
44. Kumar A, Kadian R. Migraine Prophylaxis. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507873/
45. Minen M, George A, Lebowitz N, Katara A, Snyder I. Headache providers’ perspectives of headache diaries in the era of increasing technology use: a qualitative study. Front Neurol. 2024;14:1270555. Published 2024 Jan 23. doi:10.3389/fneur.2023.1270555. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10844531/
46. Qian M, Jin R, Lu C, Zhao M. Parental emotional support, self-efficacy, and mental health problems among adolescents in Hong Kong: a moderated mediation approach. Front Psychiatry. 2024;15:1458275. Published 2024 Oct 14. doi:10.3389/fpsyt.2024.1458275. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11513346/
47. Wilhelm H. Mythos Migräne [Migraine myths]. Ophthalmologe. 2012;109(3):297-307. doi:10.1007/s00347-012-2553-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22447428/
48. Kabbouche SM. Misconceptions About Migraines in Children and Adolescents. Cincinnati Children’s Hospital Medical Center. Available at: https://blog.cincinnatichildrens.org/healthy-living/misconceptions-about-migraines-in-children-and-adolescents/
49. Cronk K. Is This Headache a Brain Tumor? 5 Myths About Brain Tumors. SOLUTIONHEALTH. Available at: https://www.solutionhealth.org/2024/05/20/3612-2/
50. Berk T. Top 10 Migraine Myths. American Migraine Foundation. Available at: https://americanmigrainefoundation.org/resource-library/migraine-myths/
51. Migraine Myths: What Headache Specialists Want Patients to Know. Acibadem International. Available at: https://acibademinternational.com/health-library/migraine-myths-what-headache-specialists-want-patients-to-know/
52. American Migraine Foundation. MRI for Kids: When is Brain Imaging Necessary?. Available at: https://americanmigrainefoundation.org/resource-library/mri-for-kids/