Întârzierea în dezvoltarea limbajului la copii

Ce este întârzierea în dezvoltarea limbajului la copii?

Întârzierea dezvoltării limbajului observată la unii copii, reprezintă o abatere de la dezvoltarea normală a limbajului în comparație cu cea a majorității altor copii de aceeași vârstă, fiind asociată cu dificultăți crescute de citire, scriere, atenție și socializare [1]. Spre deosebire de tulburările de limbaj (care implică o abatere calitativă), o întârziere presupune urmarea secvenței normale de dezvoltare, dar într-un ritm mai lent.

Deși fiecare copil își dezvoltă limbajul într-un ritm propriu, există etape comune majorității copiilor cu dezvoltare tipică, pe care ei le realizează în apropierea anumitor vârste [2].

Întârzierea dezvoltării limbajului poate avea implicații pe termen lung asupra învățării citirii, scrierii și integrării sociale dacă nu este identificată și abordată rapid.

Când ar trebui să ne preocupăm de întârzierile în limbaj?

Părinții pot observa dezvoltarea limbajului la copii prin comparație cu alții. Ei pot deveni  îngrijorați dacă dezvoltarea pare mai lentă, mai ales atunci când etapele importante ale limbajului sunt nereușite sau când dezvoltarea limbajului stagnează mai multe luni la rând [5,6].

Întârzierea limbajului la copii poate apărea după 18 luni prin lipsa imitării, a gesturilor sau a cuvintelor simple, dificultăți în urmarea instrucțiunilor și vocabular redus. Semne precum absența vorbirii până la 2 ani, propoziții limitate sau regresia limbajului necesită evaluare de specialitate [7].

Dacă părinții observă o regresie, precum pierderea unor cuvinte pe care le folosea anterior, acesta este un motiv întemeiat pentru a solicita o evaluare profesională [8].

Care sunt semnele specifice ale întârzierii dezvoltării limbajului la copii în funcție de vârstă?

În tabelul următor sunt compilate principalele semne care pot indica întîrzierea dezvoltării limbajului la copii, în funcție de vârstă. Aceste semne nu confirmă un diagnostic, dar sugerează necesitatea unei evaluări de specialitate efectuată de un logoped [9-13].

Care sunt asemănările și diferențele între întârzierea dezvoltării limbajului și tulburarea de vorbire?

Întârzierea dezvoltării limbajului și tulburarea de vorbire pot fi confundate. Întârzierea în vorbire sau limbaj se referă la copiii care își dezvoltă vorbirea și limbajul în secvența corectă, dar într-un ritm mai lent decât cel așteptat, în timp ce tulburările de vorbire sau limbaj se referă la copiii cu abilități de vorbire sau limbaj, calitativ diferite de dezvoltarea tipică [14].

O tulburare de vorbire sau limbaj apare atunci când un copil nu urmează modelul și secvența tipică de dezvoltare. De exemplu, el poate sări peste anumiți pași în ordinea tipică de dezvoltare a limbajului. O întârziere a dezvoltării limbajului poate fi observată atunci când un copil folosește prea puține cuvinte în comparație cu alții de aceeași vârstă [15].

O tulburare de vorbire poate fi observată la un copil care deși are un limbaj expresiv bogat, el are dificultăți cu folosirea limbajului receptiv (urmarea instrucțiunilor etc.). Acești copii pot avea dificultăți persistente și pot avea probleme viitoare cu cititul, scrisul și comunicarea [16].

Înțelegerea distincției ajută familiile și profesioniștii să aleagă tipul potrivit de intervenție.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți copii de vârstă preșcolară și ați observat o întîrziere a dezvoltării limbajului sau chiar o regresie programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele posibile ale întârzierilor dezvoltării limbajului la copii?

Întârzierile dezvoltării limbajului pot surveni din una sau mai multe cauze care se pot suprapune, precum:

• Cauze auditive,
• Cauze neurologice,
• Cauze de mediu (stimulare insuficientă),
• Factori genetici,
• Factori psihologici (stres emoțional),
• Expunere limitată la vorbire bilingvă.

Cauze auditive

Dificultăți de auz, fie ele temporare (cum ar fi infecțiile frecvente ale urechii) sau permanente, pot împiedica semnificativ dezvoltarea limbajului. Dacă copiii nu pot auzi sunetele clar, ei nu le pot învăța eficient [17].

Cauze neurologice

Afecțiuni precum întârzierile de dezvoltare, tulburarea din spectrul autist, dizabilitatea intelectuală sau deficiența specifică de limbaj pot afecta modul în care creierul procesează și produce limbajul [18].

Cauze de mediu (stimulare insuficientă)

Copiii învață interacționând cu oamenii din jurul lor. Expunerea limitată la conversații bogate, lecturi sau jocuri interactive, poate încetini dezvoltarea limbajului [19].

Cauzele secundare ale întîrzierilor dezvoltării limbajului pot fi legate de:

• Factori genetici: Întârzierile de limbaj pot fi ereditare. Un părinte care a vorbit târziu în copilărie poate avea un copil cu tipare asemănătoare [20,21].
• Stresul psihosocial: Traumele, mediile instabile sau stresul emoțional pot afecta dezvoltarea limbajului la copii [21].
• Expunere limitată la vorbirea bilingvă: Bilingvismul nu ar trebui să producă întârzieri, dar dacă copiii nu beneficiază de o expunere consistentă la una din limbi sau au o expunere limitată la ambele limbi, dezvoltarea limbajului poate fi mai lentă [22].

Cum pot fi ajutați copiii care au întârzieri în dezvoltarea limbajului?

Copiii cu întârzieri în dezvoltarea limbajului pot fi ajutați prin mai multe metode și terapii dintre care cea mai importantă este terapia logopedică.

Terapia logopedică

Terapeuții folosesc activități bazate pe joc, povestiri, cărți ilustrate și modelare pentru a dezvolta vocabularul, structura propozițiilor, înțelegerea și abilitățile de comunicare socială. Terapia poate fi individuală sau în grupuri mici [23]. Pe lângă terapia logopedică pot fi recomandate mai multe strategii precum:

Implicarea familiei

Vorbitul și cititul împreună cu copilul, denumirea obiectelor din casă, repetarea cuvintelor noi, extinderea frazelor mai scurte și încurajarea conversației stimulează învățarea [24,25].

Crearea de oportunități de comunicare în rutină

Părinții sau îngrijitorii pot încuraja copiii să solicite obiecte, să aleagă opțiuni sau să descrie ceea ce își doresc în timpul activităților zilnice [5].

Reducerea zgomotului de fundal și a distragerilor

Un mediu calm îi ajută pe copii să se concentreze pe ascultare și răspuns [26].

Tratarea problemelor medicale subiacente

Problemele de auz, afecțiunile neurologice sau psihoemoționale contribuie la întârzierea dezvoltării limbajului. Investigarea și tratarea acestora este esențială [17,27].

Colaborarea cu educatorii

Profesorii pot consolida obiectivele de comunicare în sala de clasă, folosind suporturi vizuale, instrucțiuni clare și repetiție pentru a ajuta la înțelegere. Cu sprijin adecvat, mulți copii cu întârzieri de limbaj fac progrese semnificative [28].

Concluzii

Întârzierile de limbaj la copii sunt frecvente și nu trebuie ignorate. Înțelegerea semnelor, cunoașterea momentului de solicitare a consultului de specialitate și conștientizarea numeroaselor cauze potențiale reprezintă o necesitate.

Adulții care oferă sprijin, profesioniștii calificați și un mediu protector pot ajuta copiii să depășească provocările, dezvoltându-și abilitățile lingvistice de care au nevoie.

Intervenția timpurie este esențială. Cu cât un copil primește sprijin mai devreme, cu atât mai mari sunt șansele sale de a-și îmbunătăți comunicarea, evitând provocările pe termen lung în învățare și dezvoltare socială.

Referințe

1. McLaughlin MR. Speech and language delay in children. Am Fam Physician. 2011;83(10):1183-1188. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21568252/
2. Bornstein MH, Hahn CS, Putnick DL, Pearson RM. Stability of core language skill from infancy to adolescence in typical and atypical development. Sci Adv. 2018;4(11):eaat7422. doi:10.1126/sciadv.aat7422. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6248911/
3. Feldman HM. How Young Children Learn Language and Speech. Pediatr Rev. 2019;40(8):398-411. doi:10.1542/pir.2017-0325. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7236655/
4. Plomin R, Daniels D. Why are children in the same family so different from one another?. Int J Epidemiol. 2011;40(3):563-582. doi:10.1093/ije/dyq148. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3147063/
5. Liang WHK, Gn LWE, Tan YCD, Tan GH. Speech and language delay in children: a practical framework for primary care physicians. Singapore Med J. 2023;64(12):745-750. doi:10.4103/singaporemedj.SMJ-2022-051. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10775292/
6. Sunderajan T, Kanhere SV. Speech and language delay in children: Prevalence and risk factors. J Family Med Prim Care. 2019;8(5):1642-1646. doi:10.4103/jfmpc.jfmpc_162_19. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6559061/
7. De Pietro MA. Language Delay. Healthline Media LLC, 2025. Available at: https://www.healthline.com/health/language-delay
8. Pickles A, Wright N, Bedford R, et al. Predictors of language regression and its association with subsequent communication development in children with autism. J Child Psychol Psychiatry. 2022;63(11):1243-1251. doi:10.1111/jcpp.13565. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9786608/
9. American Speech-Language-Hearing Association, Early Identification of Speech, Language, Swallowing, and Hearing Disorders. Available at: https://www.asha.org/public/early-identification-of-speech-language-and-hearing-disorders
10. Naître et grandir, Difficultés de langage. Available at: https://naitreetgrandir.com/fr/etape/1_3_ans/langage/ik-naitre-grandir-parole-langage-probleme-et-cause/
11. Le retard de langage chez l’enfant : quand faut-il s’inquiéter ? Available at: https://www.santemagazine.fr/bebe/sante-du-bebe/le-retard-de-langage-chez-lenfant-quand-faut-il-sinquieter-916249
12. Feldman HM. How Young Children Learn Language and Speech. Pediatr Rev. 2019;40(8):398-411. doi:10.1542/pir.2017-0325. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7236655
13. Narasimman A, Vagha S, Kashyap AK. Guiding Mothers About Early Detection and Addressing Speech Delay and Disorders Among Children in a Rural Setup. Cureus. 2023;15(11):e48822. Published 2023 Nov 15. doi:10.7759/cureus.48822. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10722243/
14. Feltner C, Wallace IF, Nowell S, et al. Screening for Speech and Language Delay and Disorders in Children Age 5 Years or Younger: An Evidence Review for the U.S. Preventive Services Task Force. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US); 2024 Jan. (Evidence Synthesis, No. 234.) Chapter 1, Introduction. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK599723/
15. Prasad AH. How Do You Know When it’s a Language Delay Versus a Disorder?. American Speech-Language-Hearing Association, 2025. Available at: https://leader.pubs.asha.org/do/10.1044/language-delay-versus-a-disorder/full/
16. Northwestern University, Center for Audiology, Speech, Language, and Learning. Language Delays and Disorders. Available at: https://nucasll.northwestern.edu/speech-language-pathology/speech-language-evaluations-and-therapy/language-delays-and-disorders/
17. Psarommatis IM, Goritsa E, Douniadakis D, Tsakanikos M, Kontrogianni AD, Apostolopoulos N. Hearing loss in speech-language delayed children. Int J Pediatr Otorhinolaryngol. 2001;58(3):205-210. doi:10.1016/s0165-5876(01)00430-x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11335007/
18. Mody M, Belliveau JW. Speech and Language Impairments in Autism: Insights from Behavior and Neuroimaging. N Am J Med Sci (Boston). 2013;5(3):157-161. doi:10.7156/v5i3p157. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3862077/
19. Mohammed D. Child neglect and inadequate stimulation related to speech and language delay. J Family Med Prim Care 2019;8(8):2747. doi:10.4103/jfmpc.jfmpc_470_19. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31548971/
20. Plomin R. Genetic factors contributing to learning and language delays and disabilities. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 2001;10(2):259-viii. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11351798/
21. Blank A, Frush Holt R, Pisoni DB, Kronenberger WG. Associations Between Parenting Stress, Language Comprehension, and Inhibitory Control in Children With Hearing Loss. J Speech Lang Hear Res. 2020;63(1):321-333. doi:10.1044/2019_JSLHR-19-00230. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7213483/
22. Byers-Heinlein K, Lew-Williams C. Bilingualism in the Early Years: What the Science Says. Learn Landsc. 2013;7(1):95-112. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6168212/
23. Goorhuis-Brouwer SM, Knijff WA. Efficacy of speech therapy in children with language disorders: specific language impairment compared with language impairment in comorbidity with cognitive delay. Int J Pediatr Otorhinolaryngol. 2002;63(2):129-136. doi:10.1016/s0165-5876(02)00004-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11955604/
24. Neumann K, Kauschke C, Fox-Boyer A, Lüke C, Sallat S, Kiese-Himmel C. Clinical practice guideline: Interventions for Developmental Language Delay and Disorders. Dtsch Arztebl Int. 2024;121(5):155-162. doi:10.3238/arztebl.m2024.0004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38377329/
25. Law J, Levickis P, Rodríguez-Ortiz IR, et al. Working with the parents and families of children with developmental language disorders: An international perspective. J Commun Disord. 2019;82:105922. doi:10.1016/j.jcomdis.2019.105922. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31425855/
26. Erickson LC, Newman RS. Influences of background noise on infants and children. Curr Dir Psychol Sci 2017;26(5):451-7. doi:10.1177/0963721417709087. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5784839/
27. Wooles N, Swann J, Hoskison E. Speech and language delay in children: a case to learn from. Br J Gen Pract. 2018;68(666):47-48. doi:10.3399/bjgp17X694373. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5737311/
28. Coufal KL, Woods JJ. Interprofessional Collaborative Practice in Early Intervention. Pediatr Clin North Am. 2018;65(1):143-155. doi:10.1016/j.pcl.2017.08.027. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29173715/