Care este legătura dintre somn și boala Alzheimer?

Care este legătura dintre somn și boala Alzheimer?

Somnul joacă un rol important în eliminarea proteinelor asociate cu boala Alzheimer. În timpul somnului profund se activează sistemul glimfatic [2], responsabil de eliminare a deșeurilor din creiercorelate cu dezvoltarea bolii Alzheimer [3].

Somnul insuficient sau de calitate slabă perturbă procesul de eliminare a deșeurilor, iar acestea se acumulează treptat, deteriorând neuronii [4].

Tulburările de somn sunt frecvente în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, sugerând o relație complexă și bidirecțională între somn și neurodegenerare [5].

Îmbunătățirea calității somnului și a obiceiurilor legate de acesta constituie un prim pas esențial în prevenirea declinului cognitiv și a bolii Alzheimer [6].

Cum ajută somnul la „curățarea” creierului de toxine?

În timpul somnului profund, creierul activează un mecanism natural de curățare numit sistem glimfatic [7]. În acest proces, lichidul cefalorahidian circulă prin canale pline cu lichid, numite spații perivasculare, care înconjoară vasele mici de sânge din creier [8]. La persoanele în vârstă, aceste spații sunt mai dilatate [9].

Ele contribuie la drenarea lichidului dintre celulele creierului și la eliminarea substanțelor reziduale care se acumulează în timpul stării de veghe [10]. Printre aceste substanțe se află anumite proteine cu potențial dăunător, implicate în dezvoltarea bolii Alzheimer [11].

Astfel, somnul profund îi permite creierului să desfășoare procese importante de întreținere, detoxifiere și reparare celulară. Activitatea cerebrală specifică somnului non-REM stimulează circulația lichidului cefalorahidian prin țesutul cerebral, facilitând aceste procese de curățare [12].

Fără un somn adecvat sistemul glimfatic nu poate funcționa eficient. Proteinele cu potențial dăunător rămân în creier pentru perioade lungi de timp, mărind probabilitatea apariției leziunilor neurodegenerative [13].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți probleme cu somnul și memoria și bănuiți că ar putea fi vorba de boala Alzheimer, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De ce lipsa somnului mărește riscul de boală Alzheimer?

Lipsa somnului mărește riscul de boală Alzheimer deoarece scade eficiența sistemului glimfatic de eliminare a deșeurilor [14].

Dacă somnul este insuficient, creierul are mai puțin timp pentru a elimina deșeurile metabolice,  care se aglomerează în plăci perturbând comunicarea neuronală, aceasta fiind una din caracteristicile bolii Alzheimer [15]. Prin urmare, privarea de somn pe termen lung:

• Mărește nivelurile de beta-amiloid în regiunile creierului responsabile cu memoria [16],
• Accelerează procesele neurodegenerative [17],
• Crește gradul de inflamație [18],
• Influențează funcția imunitară [19] perturbând echilibrul hormonal,
• Contribuie la îmbătrânirea creierului [20].

Astfel, persoanele cu insomnie cronică prezintă un risc cu aproximativ 40% mai mare de a dezvolta deficiențe cognitive ușoare sau demență mai târziu în viață, în comparație cu cele fără probleme persistente de somn [21].

Tulburări precum apneea obstructivă în somn, reduc aportul de oxigen la creier, mărind riscul apariției declinului cognitiv [22].

În ce situații problemele de somn pot reprezenta un semn timpuriu al bolii Alzheimer?

Problemele de somn pot reprezenta un semn timpuriu al bolii Alzheimer [23], deoarece pacienții prezintă modificări ale tiparelor [24] de somn, precum:

• Insomnie,
• Somn fragmentat,
• Somnolență excesivă în timpul zilei,
• Tulburări de ritm circadian,
• Somn de durată prea mare [25,26].

Aceste probleme de somn apar cu ani înainte de pierderea vizibilă a memoriei sau declinul cognitiv, ele putând fi considerate semne de avertizare timpurie [27].

Regiunile creierului responsabile cu reglarea somnului (hipotalamusul și trunchiul cerebral) sunt afectate la începutul bolii. Pe măsură ce neurodegenerarea progresează, aceste zone își pierd capacitatea de a menține cicluri normale somn-veghe [28].

Acumularea proteinelor cu potențial dăunător ​​poate interfera cu rețelele neuronale care controlează somnul [29]. Acest lucru creează un cerc vicios:

• Somnul deficitar reduce capacitatea creierului de a elimina toxinele [30],
• Acumularea toxinelor ​​dăunează neuronilor și perturbă reglarea somnului [31],
• Somnul devine tot mai fragmentat, accelerând degenerarea neuronală [32].

Tulburările de somn sunt biomarkeri potențiali timpurii pentru boala Alzheimer [33], iar proteinele potențial dăunătoare corelate cu boala Alzheimer pot fi detectate prin analize sanguine specializate [34].

Strategii practice: Cum ne putem îmbunătăți somnul pentru a proteja sănătatea creierului?

Următoarele strategii practice contribuie la îmbunătățirea calității [35] somnului:

• Mențineți un program constant de somn,
• Culcarea și trezirea la aceeași oră în fiecare zi,
• Stabiliți-vă o durată suficientă de somn, între 7 și 8 ore,
• Creați un mediu prietenos cu somnul (dormitor răcoros, întunecat și liniștit) [36],
• Evitați pe cât posibil somnul din timpul zilei.

Pe lângă acestea, se recomandă minimizarea influențelor exterioare care perturbă somnul precum:

• Limitarea zgomotului și reducerea expunerii la lumină puternică,
• Evitarea activităților care stimulează creierul,
• Evitarea consumului de băuturi alcoolice și cofeină,
• Evitarea meselor copioase seara,
• Evitarea sedentarismului prin abordarea activităților fizice regulate, mai ales dimineața [37],
• Gestionarea stresului cu tehnici de relaxare (meditație, exerciții de respirație sau lectura).

Îmbunătățirea igienei somnului amplifică puterea de concentrare, prevenind apariția tulburărilor neurologice pe termen lung [38].

Concluzii

Somnul contribuie la menținerea sănătății creierului prin activarea sistemului glimfatic, eliminând substanțele toxice care se acumulează în timpul zilei. Dacă somnul este insuficient sau perturbat, acest proces de eliminare și curățare devine ineficient, contribuind la apariția neurodegenerării.

Tulburările de somn apar mai ales la începutul bolii, evidențiind relația complexă și bidirecțională dintre somn și declinul cognitiv.

Prioritizarea obiceiurilor de somn sănătoase precum programe de somn constante, crearea unui mediu adecvat de somn și gestionarea stresului ajută la protejarea sănătății creierului și  reducerea riscului de boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer.

Referințe

1. Lattanzi S, Brigo F, Silvestrini M. Sleep and brain health. J Clin Hypertens (Greenwich). 2020;22(1):74-76. doi:10.1111/jch.13754. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31816167/
2. Hablitz LM, Nedergaard M. The Glymphatic System: A Novel Component of Fundamental Neurobiology. J Neurosci. 2021;41(37):7698-7711. doi:10.1523/JNEUROSCI.0619-21.2021. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34526407/
3. Abdulkhaliq AA, Kim B, Almoghrabi YM, et al. Amyloid-β and Tau in Alzheimer’s disease: pathogenesis, mechanisms, and interplay. Cell Death Dis. 2026;17(1):21. Published 2026 Jan 9. doi:10.1038/s41419-025-08186-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41513640/
4. Eugene AR, Masiak J. The Neuroprotective Aspects of Sleep. MEDtube Sci. 2015;3(1):35-40.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4651462/
5. Gonzales PNG, Villaraza SG, Rosa JCD. The association between sleep and Alzheimer’s disease: a systematic review. Dement Neuropsychol. 2024;18:e20230049. Published 2024 Aug 26. doi:10.1590/1980-5764-DN-2023-0049. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39193464/
6. Yamasaki T. Preventive Strategies for Cognitive Decline and Dementia: Benefits of Aerobic Physical Activity, Especially Open-Skill Exercise. Brain Sci. 2023;13(3):521. Published 2023 Mar 21. doi:10.3390/brainsci13030521. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10046723/
7. Reddy OC, van der Werf YD. The Sleeping Brain: Harnessing the Power of the Glymphatic System through Lifestyle Choices. Brain Sci. 2020;10(11):868. Published 2020 Nov 17. doi:10.3390/brainsci10110868. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7698404/
8. Yamamoto EA, Bagley JH, Geltzeiler M, et al. The perivascular space is a conduit for cerebrospinal fluid flow in humans: A proof-of-principle report. Proc Natl Acad Sci U S A. 2024;121(42):e2407246121. doi:10.1073/pnas.2407246121. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11494350/
9. Yang Y, Wang M, Luan M, et al. Enlarged Perivascular Spaces and Age-Related Clinical Diseases. Clin Interv Aging. 2023;18:855-867. doi:10.2147/CIA.S404908. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10239246/
10. Gouveia-Freitas K, Bastos-Leite AJ. Perivascular spaces and brain waste clearance systems: relevance for neurodegenerative and cerebrovascular pathology. Neuroradiology. 2021;63(10):1581-1597. doi:10.1007/s00234-021-02718-7. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8460534/
11. Povala G, Bellaver B, Bastiani MA, et al. Amyloid beta and tau are associated with the dual effect of neuroinflammation on neurodegeneration. Alzheimers Dement. 2025;21(10):e70746. doi:10.1002/alz.70746. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41020416/
12. Helakari H, Korhonen V, Holst SC, et al. Human NREM Sleep Promotes Brain-Wide Vasomotor and Respiratory Pulsations. J Neurosci. 2022;42(12):2503-2515. doi:10.1523/JNEUROSCI.0934-21.2022. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8944230/
13. Ma J, Chen M, Liu GH, et al. Effects of sleep on the glymphatic functioning and multimodal human brain network affecting memory in older adults. Mol Psychiatry. 2025;30(5):1717-1729. doi:10.1038/s41380-024-02778-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12014484/
14. Lv YN, Cui Y, Zhang B, Huang SM. Sleep deficiency promotes Alzheimer’s disease development and progression. Front Neurol. 2022;13:1053942. Published 2022 Dec 14. doi:10.3389/fneur.2022.1053942. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9795181/
15. Abdulkhaliq AA, Kim B, Almoghrabi YM, et al. Amyloid-β and Tau in Alzheimer’s disease: pathogenesis, mechanisms, and interplay. Cell Death Dis. 2026;17(1):21. Published 2026 Jan 9. doi:10.1038/s41419-025-08186-8. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12789470/
16. National Institutes of Health, Sleep deprivation increases Alzheimer’s protein. Available at: https://www.nih.gov/news-events/nih-research-matters/sleep-deprivation-increases-alzheimers-protein
17. Singh H, Sankari A. Sleep and Neurodegenerative Disorders. [Updated 2024 Jul 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK606111/
18. Irwin MR, Olmstead R, Carroll JE. Sleep Disturbance, Sleep Duration, and Inflammation: A Systematic Review and Meta-Analysis of Cohort Studies and Experimental Sleep Deprivation. Biol Psychiatry. 2016;80(1):40-52. doi:10.1016/j.biopsych.2015.05.014. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26140821/
19. Singh KK, Ghosh S, Bhola A, et al. Sleep and Immune System Crosstalk: Implications for Inflammatory Homeostasis and Disease Pathogenesis. Ann Neurosci. 2024;32(3):196-206. Published 2024 Sep 20. doi:10.1177/09727531241275347. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11559494/
20. Chu C, Holst SC, Elmenhorst EM, et al. Total Sleep Deprivation Increases Brain Age Prediction Reversibly in Multisite Samples of Young Healthy Adults. J Neurosci. 2023;43(12):2168-2177. doi:10.1523/JNEUROSCI.0790-22.2023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36804738/
21. MedLink Neurology, Can’t sleep? Insomnia associated with accelerated brain aging. Available at: https://www.medlink.com/news/cant-sleep-insomnia-associated-with-accelerated-brain-aging
22. Legault J, Thompson C, Martineau-Dussault MÈ, et al. Obstructive Sleep Apnea and Cognitive Decline: A Review of Potential Vulnerability and Protective Factors. Brain Sci. 2021;11(6):706. Published 2021 May 27. doi:10.3390/brainsci11060706. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34071739/
23. Kabeshita Y, Adachi H, Matsushita M, et al. Sleep disturbances are key symptoms of very early stage Alzheimer disease with behavioral and psychological symptoms: a Japan multi-center cross-sectional study (J-BIRD). Int J Geriatr Psychiatry. 2017;32(2):222-230. doi:10.1002/gps.4470. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27001907/
24. Blackman J, Morrison HD, Gabb V, et al. Remote evaluation of sleep to enhance understanding of early dementia due to Alzheimer’s Disease (RESTED-AD): an observational cohort study protocol. BMC Geriatr. 2023;23(1):590. Published 2023 Sep 23. doi:10.1186/s12877-023-04288-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37742001/
25. Schneider AC, Moon C, Whitaker K, et al. Association of Sleep With Risk of Alzheimer’s Disease Mortality: NIH-AARP Diet and Health Study. J Appl Gerontol. 2022;41(4):1057-1065. doi:10.1177/07334648211019207. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9131728/
26. Westwood AJ, Beiser A, Jain N, et al. Prolonged sleep duration as a marker of early neurodegeneration predicting incident dementia. Neurology. 2017;88(12):1172-1179. doi:10.1212/WNL.0000000000003732. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5373785/
27. National Heart, Lung, and Blood Institute, Sleep quality in midlife associated with cognitive health years later. Available at: https://www.nhlbi.nih.gov/news/2024/sleep-quality-midlife-associated-cognitive-health-years-later
28. National Institute of Neurological Disorders and Strok, Brain Basics: Understanding Sleep. Available at: https://www.ninds.nih.gov/health-information/public-education/brain-basics/brain-basics-understanding-sleep
29. Calabrese G, Molzahn C, Mayor T. Protein interaction networks in neurodegenerative diseases: From physiological function to aggregation. J Biol Chem. 2022;298(7):102062. doi:10.1016/j.jbc.2022.102062. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9234719/
30. Arendash GW. The Brain Toxin Cleansing of Sleep Achieved During Wakefulness. J Clin Med. 2025;14(3):926. Published 2025 Jan 31. doi:10.3390/jcm14030926. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39941597/
31. Miao, A., Luo, T., Hsieh, B. et al. Brain clearance is reduced during sleep and anesthesia. Nat Neurosci 27, 1046–1050 (2024). https://doi.org/10.1038/s41593-024-01638-y. Available at: https://www.nature.com/articles/s41593-024-01638-y
32. Miyazaki *, Yagihara H, Fujita H, Yamakado H, Wada K, Minakawa EN. CHRONIC SLEEP FRAGMENTATION ACCELERATES THE DEVELOPMENT OF PRODROMAL SYMPTOMS AND PATHOLOGICAL CHANGES IN PARKINSON’ S DISEASE MODEL MICE. Int J Neuropsychopharmacol. 2025;28(Suppl 1):i249. Published 2025 Feb 12. doi:10.1093/ijnp/pyae059.437. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11814898/
33. Carpi M, Fernandes M, Mercuri NB, Liguori C. Sleep Biomarkers for Predicting Cognitive Decline and Alzheimer’s Disease: A Systematic Review of Longitudinal Studies. J Alzheimers Dis. 2024;97(1):121-143. doi:10.3233/JAD-230933. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38043016/
34. Palmqvist S, Tideman P, Mattsson-Carlgren N, et al. Blood Biomarkers to Detect Alzheimer Disease in Primary Care and Secondary Care. JAMA. 2024;332(15):1245-1257. doi:10.1001/jama.2024.13855. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39068545/
35. National Institutes of Health, Good Sleep for Good Health – Get the Rest You Need. Available at: https://newsinhealth.nih.gov/2021/04/good-sleep-good-health
36. McDaniel LM, Seshadri N, Harkins EA, et al. Promoting a Sleep-friendly Environment by Minimizing Overnight Room Entries. Pediatr Qual Saf. 2023;8(6):e668. Published 2023 Dec 12. doi:10.1097/pq9.0000000000000668. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38089830/
37. Schumacher LM, Thomas JG, Raynor HA, Rhodes RE, Bond DS. Consistent Morning Exercise May Be Beneficial for Individuals With Obesity. Exerc Sport Sci Rev. 2020;48(4):201-208. doi:10.1249/JES.0000000000000226. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7492403/
38. Norelli SK, Long A, Krepps JM. Relaxation Techniques. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513238/