Care este legătura dintre somn și consumul de alcool?

Care este legătura dintre somn și consumul de alcool?

Somnul și consumul de alcool au o relație bilaterală complexă. În concepția multor oameni consumul de alcool acționează ca un adjuvant pentru somn după o zi lungă [1]. În realitate, acesta perturbă arhitectura somnului  și degradează procesele de neuroplasticitate, creând un ciclu în care lipsa somnului alimentează consumul de alcool și invers [2].

Creierul oamenilor care consumă prea mult alcool suferă modificări de lungă durată a neurochimiei [3].

Prioritizarea unui somn de calitate este esențială pentru refacerea corpului și a minții. În plus, hidratarea corespunzătoare și alimentația echilibrată susțin această recuperare și mențin sănătatea optimă.

Cum perturbă consumul de alcool ciclul natural al somnului?

Interacțiunea dintre consumul excesiv de alcool și somn se extinde dincolo de sistemul nervos al individului prin efecte ce nu țin direct de sistemul nervos, precum:

• Risc crescut de anxietate, depresie, demență și tulburări de dispoziție [4];
• Perturbarea atenției, memoriei și învățării [5];
• Risc mărit de boli cardiovasculare, disfuncție metabolică și imunitară [6,7];
• Performanțe reduse la școală și/sau locul de muncă [8];
• Risc crescut de accidente [9].

Consumul de alcool interferează cu somnul începând cu etapa de adormire, apoi cu cea de somn profund de restaurare și somnul REM (somnul cu mișcări rapide ale ochilor) pe tot parcursul nopții [10]. Aceste interferențe pot fi descrise prin:

• Adormire mai rapidă cu efect sedativ superficial și de scurtă durată [11];
• Perturbarea arhitecturii somnului [12];
• Perturbări fiziologice.

Adormirea mai rapidă sub influența consumului de alcool mărește activitatea unui neurotransmițător inhibitor care calmează activitatea neuronală [13].

Conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”consumul a 20 g de alcool pur pe zi pentru bărbați, respectiv 10 g pentru femei” [6], au fost incluse în definiția consumului de alcool „cu risc scăzut” sau „moderat”, dar cea mai recentă poziție oficială a OMS este că: nicio cantitate de alcool nu este sigură pentru sănătate [14].

Însă interpretarea conform căreia consumul de alcool ar îmbunătăți calitatea somnului este complet eronată. Alcoolul nu încurajează creierul să-și urmeze ritmul natural de somn [15].

Perturbarea arhitecturii somnului pe măsură ce organismul elimină alcoolul, poate dura câteva ore după consum, creierul intrând într-o stare de agitație accentuată. Aceasta va favoriza:

• Fragmentare crescută a somnului (treziri frecvente, sindromul picioarelor neliniștite, somn superficial în a doua jumătate a nopții) [16];
• Somn REM redus în prima jumătate a nopții [17];
• Somn profund de slabă calitate [18].

Împreună, aceste schimbări erodează calitatea somnului și funcțiile restauratoare pe care le oferă un somn sănătos.

Perturbările fiziologice includ modificări ale respirației și termoreglării în timpul somnului, favorizând apariția sindromului de apnee obstructivă în somn și alte tulburări ale somnului [19].

La acestea se adaugă efectele diuretice ale alcoolului, manifestate prin urinare nocturnă frecventă [20], contribuind la fragmentarea somnului.

Chiar dacă alcoolul ar putea ajuta pe cineva să adoarmă, consumul excesiv poate submina continuitatea, profunzimea și calitatea somnului în moduri care au efecte în cascadă asupra funcționării creierului și corpului [21].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă observați că aveți un consum excesiv de alcool și somn deficitar sau tulburat, o evaluare a acestor probleme poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

În ce condiții lipsa somnului mărește consumul de alcool?

Lipsa somnului modifică semnificativ funcția creierului, reglarea emoțiilor și luarea deciziilor – toate acestea intensificând consumul de alcool [22]. Astfel, efectele cognitive și emoționale ale privării cronice de somn, sub influența consumului de alcool, pot avea următoarele consecințe:

• Slăbirea funcției ariei cerebrale care controlează impulsurile, judecata și planificarea [23];
• Modificarea sistemelor de recompensă, favorizându-se atracția și plăcerea de a consuma alcool [24];
• Creșterea stărilor de iritabilitate și anxietate [25].

Privarea de somn crește activitatea în circuitele de recompensă ale creierului, ele devin hiperactive, amplificând poftele față de substanțe recompensatoare precum alcoolul [26]. Astfel, privarea de somn are efecte atât comportamentale cât și neurologice prin:

• Sensibilitate mare la recompensă,
• Control inhibitor scăzut,
• Reactivitate emoțională mărită.

Ce se întâmplă în creierul persoanelor care consumă alcool?

Consumul cronic și excesiv de alcool determină modificări durabile ale structurii creierului prin:

• Reducerea substanței albe și cenușii a creierului [27],
• Atrofie cerebrală (micșorarea creierului) [28],
• Deterioarea celulelor nervoase (neuropatie alcoolică) [29],
• Afectarea cerebelului (mai ales ariile responsabile cu echilibrul și coordonarea) [30].

Consumul cronic și excesiv de alcool determină caracteristici de toleranță, deficit de nutrienți și probleme de comportament:

Toleranța: Creierul se adaptează la prezența constantă a alcoolului, necesitând cantități din ce în ce mai mari pentru a obține același efect, fapt care modifică chimia cerebrală [31].

Deficitul de nutrienți: Alcoolul împiedică absorbția vitaminei B1, esențială pentru sănătatea creierului [32].

Probleme de comportament: Schimbările neurochimice produc modificări comportamentale semnificative [33].

Toate aceste probleme și consecințe generate de consumul de alcool creează un circuit care se autosusține în următoarea secvență:

• Problemele de somn favorizează consumul de alcool [34];
• Consumul de alcool favorizează somnul perturbat și fragmentat [35];
• Somnul perturbat și fragmentat stimulează pofta pentru consumul de alcool [36];
• Pofta pentru consumul de alcool favorizează consumul excesiv de alcool [37].

De ce somnul de calitate este esențial în recuperarea din consumul excesiv de alcool?

În urma consumului excesiv de alcool, organismul intră într-o stare de stres și dezechilibru. Alcoolul perturbă majoritatea sistemelor și organe biologice de la creier până la ficat [38], afectând  gradul de hidratare al organismului și funcția imunitară [39].

Din acest motiv, somnul de calitate [40] este principala perioadă de timp în care organismul repară aceste daune și restabilește echilibrul.

Astfel, în timpul somnului profund, creierul își accelerează procesul de detoxifiere, eliminând deșeurile metabolice și neurotoxinele care se acumulează în urma consumului de alcool [41]. Somnul are un rol esențial în:

• Reglarea nivelurilor hormonale implicate în stres, somn, creșterea masei musculare, etc;
• Repararea țesuturilor, recuperarea musculară și apărarea imunitară;
• Reducerea gradului de inflamație și oboseală.

Somnul de calitate după consumul de alcool [42] este o necesitate biologică pentru recuperare și sănătate pe termen lung.

Concluzii

Relația dintre somn și alcool este complexă și bilaterală. Deși alcoolul pare să ajute la adormire, acesta degradează semnificativ calitatea somnului. Somnul deficitar crește vulnerabilitatea la consumul de alcool ca mecanism de adaptare maladaptativă, generând treptat o tulburare de consum de alcool.

Sănătatea somnului este un punct central în intervențiile pentru consumul de alcool iar abordarea consumului de alcool este necesară în tratarea problemelor cronice de somn.

Medicii, pacienții și publicul au nevoie să înțeleagă faptul că rutinele nocturne și igiena somnului sunt esențiale în restabilirea sănătății și combaterea consumului excesiv de alcool.

Referințe

1. Tussey EJ, Wong MM. Bidirectional relationships between daily sleep and alcohol use. Alcohol. 2025 Dec;129:50-57. doi: 10.1016/j.alcohol.2025.09.002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40914260/
2. McCullar KS, Barker DH, McGeary JE, Saletin JM, Gredvig-Ardito C, Swift RM, Carskadon MA. Altered sleep architecture following consecutive nights of presleep alcohol. Sleep. 2024 Apr 12;47(4):zsae003. doi: 10.1093/sleep/zsae003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38205895/
3. Gass JT, Olive MF. Neurochemical and neurostructural plasticity in alcoholism. ACS Chem Neurosci. 2012;3(7):494-504. doi:10.1021/cn300013p. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3419452/
4. Schuckit MA. Alcohol, Anxiety, and Depressive Disorders. Alcohol Health Res World. 1996;20(2):81-85.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6876499/
5. Le Berre AP, Fama R, Sullivan EV. Executive Functions, Memory, and Social Cognitive Deficits and Recovery in Chronic Alcoholism: A Critical Review to Inform Future Research. Alcohol Clin Exp Res. 2017;41(8):1432-1443. doi:10.1111/acer.13431. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5531758/
6. Takada M, Yamagishi K, Muraki I, et al. Risk of stroke accompanying alcohol consumption with or without single-occasion drinking. Alcohol Clin Exp Res (Hoboken). 2025;49(5):1117-1125. doi:10.1111/acer.70046. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12098811/
7. Krittanawong C, Isath A, Rosenson RS, et al. Alcohol Consumption and Cardiovascular Health. Am J Med. 2022;135(10):1213-1230.e3. doi:10.1016/j.amjmed.2022.04.021. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35580715/
8. El Ansari W, Stock C, Mills C. Is alcohol consumption associated with poor academic achievement in university students?. Int J Prev Med. 2013;4(10):1175-1188. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3843305/
9. Chikritzhs T, Livingston M. Alcohol and the Risk of Injury. Nutrients. 2021;13(8):2777. Published 2021 Aug 13. doi:10.3390/nu13082777. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8401155/
10. Colrain IM, Nicholas CL, Baker FC. Alcohol and the sleeping brain. Handb Clin Neurol. 2014;125:415-431. doi:10.1016/B978-0-444-62619-6.00024-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5821259/
11. Gardiner C, Weakley J, Burke LM, et al. The effect of alcohol on subsequent sleep in healthy adults: A systematic review and meta-analysis. Sleep Med Rev. 2025;80:102030. doi:10.1016/j.smrv.2024.102030. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39631226/
12. Roehrs T, Roth T. Sleep, sleepiness, and alcohol use. Alcohol Res Health. 2001;25(2):101-109.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6707127/
13. Valenzuela CF. Alcohol and neurotransmitter interactions. Alcohol Health Res World. 1997;21(2):144-148.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6826822/
14. World Health Organization, No level of alcohol consumption is safe for our health. Available at: https://www.who.int/europe/news/item/04-01-2023-no-level-of-alcohol-consumption-is-safe-for-our-health
15. Robbins R, Grandner MA, Buxton OM, et al. Sleep myths: an expert-led study to identify false beliefs about sleep that impinge upon population sleep health practices. Sleep Health. 2019;5(4):409-417. doi:10.1016/j.sleh.2019.02.002. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6689426/
16. Stein MD, Friedmann PD. Disturbed sleep and its relationship to alcohol use. Subst Abus. 2005;26(1):1-13. doi:10.1300/j465v26n01_01. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2775419/
17. Ebrahim IO, Shapiro CM, Williams AJ, Fenwick PB. Alcohol and sleep I: effects on normal sleep. Alcohol Clin Exp Res. 2013;37(4):539-549. doi:10.1111/acer.12006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23347102/
18. Park SY, Oh MK, Lee BS, et al. The Effects of Alcohol on Quality of Sleep. Korean J Fam Med. 2015;36(6):294-299. doi:10.4082/kjfm.2015.36.6.294. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4666864/
19. Yang S, Guo X, Liu W, Li Y, Liu Y. Alcohol as an independent risk factor for obstructive sleep apnea. Ir J Med Sci. 2022;191(3):1325-1330. doi:10.1007/s11845-021-02671-7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34110582/
20. Polhuis KCMM, Wijnen AHC, Sierksma A, Calame W, Tieland M. The Diuretic Action of Weak and Strong Alcoholic Beverages in Elderly Men: A Randomized Diet-Controlled Crossover Trial. Nutrients. 2017;9(7):660. Published 2017 Jun 28. doi:10.3390/nu9070660. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5537780/
21. Zheng D, Yuan X, Ma C, et al. Alcohol consumption and sleep quality: a community-based study. Public Health Nutr. 2021;24(15):4851-4858. doi:10.1017/S1368980020004553. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33183388/
22. Peeke SC, Callaway E, Jones RT, Stone GC, Doyle J. Combined effects of alcohol and sleep deprivation in normal young adults. Psychopharmacology (Berl). 1980;67(3):279-287. doi:10.1007/BF00431270. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6770408/
23. Smith GC, Griffith KR, Sicher AR, Brockway DF, Proctor EA, Crowley NA. Alcohol consumption confers lasting impacts on prefrontal cortical neuron intrinsic excitability and spontaneous neurotransmitter signaling in the aging brain in mice. Neurobiol Aging. 2025;145:42-54. doi:10.1016/j.neurobiolaging.2024.09.014. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39476434/
24. Sayette MA. The effects of alcohol on emotion in social drinkers. Behav Res Ther. 2017;88:76-89. doi:10.1016/j.brat.2016.06.005. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5724975/
25. Godlaski AJ, Giancola PR. Executive functioning, irritability, and alcohol-related aggression. Psychol Addict Behav. 2009;23(3):391-403. doi:10.1037/a0016582. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2750093/
26. Atrooz F, Alrousan G, Hassan A, Salim S. Early-Life Sleep Deprivation Enhanced Alcohol Consumption in Adolescent Rats. Front Neurosci. 2022;16:856120. Published 2022 Apr 25. doi:10.3389/fnins.2022.856120. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9081815/
27. Daviet R, Aydogan G, Jagannathan K, et al. Associations between alcohol consumption and gray and white matter volumes in the UK Biobank. Nat Commun. 2022;13(1):1175. Published 2022 Mar 4. doi:10.1038/s41467-022-28735-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35246521/
28. Mechtcheriakov S, Brenneis C, Egger K, Koppelstaetter F, Schocke M, Marksteiner J. A widespread distinct pattern of cerebral atrophy in patients with alcohol addiction revealed by voxel-based morphometry. J Neurol Neurosurg Psychiatry. 2007;78(6):610-614. doi:10.1136/jnnp.2006.095869. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2077939/
29. Sadowski A, Houck RC. Alcoholic Neuropathy. [Updated 2022 Dec 30]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499856/
30. Sullivan EV, Rosenbloom MJ, Deshmukh A, Desmond JE, Pfefferbaum A. Alcohol and the Cerebellum: Effects on Balance, Motor Coordination, and Cognition. Alcohol Health Res World. 1995;19(2):138-141.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6875723/
31. Elvig SK, McGinn MA, Smith C, Arends MA, Koob GF, Vendruscolo LF. Tolerance to alcohol: A critical yet understudied factor in alcohol addiction. Pharmacol Biochem Behav. 2021;204:173155. doi:10.1016/j.pbb.2021.173155. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8917511/
32. Butts M, Sundaram VL, Murughiyan U, Borthakur A, Singh S. The Influence of Alcohol Consumption on Intestinal Nutrient Absorption: A Comprehensive Review. Nutrients. 2023;15(7):1571. Published 2023 Mar 24. doi:10.3390/nu15071571. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10096942/
33. Sullivan EV, Harris RA, Pfefferbaum A. Alcohol’s effects on brain and behavior. Alcohol Res Health. 2010;33(1-2):127-143. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3625995/
34. He S, Hasler BP, Chakravorty S. Alcohol and sleep-related problems. Curr Opin Psychol. 2019;30:117-122. doi:10.1016/j.copsyc.2019.03.007. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31128400/
35. Brower KJ. Alcohol’s effects on sleep in alcoholics. Alcohol Res Health. 2001;25(2):110-125. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2778757/
36. Stein MD, Friedmann PD. Disturbed sleep and its relationship to alcohol use. Subst Abus. 2005;26(1):1-13. doi:10.1300/j465v26n01_01. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16492658/
37. Anthenien AM, Lembo J, Neighbors C. Drinking motives and alcohol outcome expectancies as mediators of the association between negative urgency and alcohol consumption. Addict Behav. 2017;66:101-107. doi:10.1016/j.addbeh.2016.11.009. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5432120/
38. Lee J, Lee JY, Kang H. Excessive alcohol consumption: a driver of metabolic dysfunction and inflammation. Front Toxicol. 2025;7:1670769. doi:10.3389/ftox.2025.1670769. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12515849/
39. Sarkar D, Jung MK, Wang HJ. Alcohol and the Immune System. Alcohol Res. 2015;37(2):153-155.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4590612/
40. Nelson KL, Davis JE, Corbett CF. Sleep quality: An evolutionary concept analysis. Nurs Forum. 2022;57(1):144-151. doi:10.1111/nuf.12659. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34610163/
41. Arendash GW. The Brain Toxin Cleansing of Sleep Achieved During Wakefulness. J Clin Med. 2025;14(3):926. Published 2025 Jan 31. doi:10.3390/jcm14030926. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39941597/
42. Sancho-Domingo C, Carballo JL. Sleep improvement as a contributing factor to reducing alcohol use among adolescents. Sleep Med. 2025;136:106866. doi:10.1016/j.sleep.2025.106866. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41109100/