Epilepsia la bebeluși: de ce este dificil de recunoscut?

Epilepsia la bebeluși

Epilepsia la bebeluși este dificil de recunoscut deoarece prezintă semne care sunt deseori considerate parte din comportamentul normal. Episoade scurte de fixare a privirii, mișcări neobișnuite, smucituri repetitive sau modificări de reactivitate, sunt greu de observat, ele putând fi atribuite manifestărilor normale de dezvoltare [1].

Epilepsia poate debuta la orice vârstă, dar intervalul de vârste cu cel mai mare risc este cuprins între 6 luni și 5 ani (bebeluși și copii) [2]. Din acest motiv, diagnosticul poate fi întârziat [3], afectând dezvoltarea neurologică și bunăstarea generală a copilului. Părinții ar trebui să solicite sfatul medicului dacă observă comportamente neobișnuite sau repetitive.

De ce este dificil de recunoscut epilepsia la bebeluși?

Epilepsia este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin crize recurente și imprevizibile, rezultate din activitatea electrică anormală din creier [4].

La bebeluși, epilepsia poate fi declanșată de leziuni perinatale, infecții, factori genetici, anomalii cerebrale congenitale sau factori necunoscuți [5].

Epilepsia la bebeluși [6] este dificil de recunoscut deoarece:

• Convulsiile nu sunt întotdeauna evidente,
• Mișcările normale sunt asemănătoare celor din timpul crizelor epileptice,
• Bebelușii nu își pot descrie simptomele,
• Uneori, crizele sunt foarte scurte, sau apar în timpul somnului.

Convulsiile nu sunt întotdeauna evidente

Creierul bebelușilor se dezvoltă rapid, iar activitatea neurologică este diferită de cea a copiilor mai mari și a adulților. De exemplu, un bebeluș care suferă convulsii poate să nu cadă, să nu tremure sau poate să nu-și piardă cunoștința, așa cum se întâmplă la copiii mai mari [7,8].

Mișcările normale pot fi confundate cu cele din crizele epileptice

Bebelușii au o varietate naturală mare de mișcări și comportamente care pot părea neobișnuite pentru observatorii neexperimentați [9]. De exemplu, reflexele de tresărire, mișcările neregulate ale membrelor, deviațiile ochilor și privire fixă ​​fac parte din dezvoltarea normală [10].

Bebelușii nu își pot descrie simptomele

Bebelușii nu pot comunica ceea ce experimentează, în timp ce copiii mai mari au capacitatea de a verbaliza senzațiile [11]. Prin urmare, bebelușii depind în întregime de îngrijitori pentru a le observa și interpreta comportamentul [12].

Crizele sunt foarte scurte sau apar în timpul somnului

Anumite crize epileptice la bebeluși durează doar câteva secunde și se întâmplă rar. Părinții nu sunt martori la fiecare episod [13], iar furnizorii de servicii medicale se bazează doar pe descrieri sau înregistrări video pentru a înțelege ce se întâmplă.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă ați observat la copilul dumneavoastră oricare din simptomele amintite și bănuiți că ar putea fi vorba de crize de epilepsie, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum identificăm criza epileptică la bebeluși?

Crizele epileptice la bebeluși se referă la diverse manifestări precum:

• Activitate motorie repetitivă,
• Pauze spontane în activitate sau reactivitate,
• Modificări comportamentale.

Activitate motorie repetitivă

Un bebeluș poate smuci deseori un braț, un picior sau o parte a corpului. Spre deosebire de mișcările spontane normale, aceste episoade descriu un tipar repetitiv aproape identic de fiecare dată [14].

Spasmele infantile [15] sunt mișcări bruște care pot să apară grupate, mai ales după trezirea din somn, de exemplu:

• Spasme musculare ritmice,
• Episoade repetate de rigidizare a corpului,
• Datul din cap repetitiv,
• Grupuri de mișcări repetitive de plescăit sau mestecat ale buzelor.

Pauze bruște în activitate sau reactivitate

Atunci când apare o pauză spontană în activitate [16], însoțită de o privire fixă, bebelușul poate părea deconectat de la mediu și nu răspunde la sunete, voci sau atingere [17]. Episoadele epileptice de mișcări anormale ale ochilor ​​sunt repetitive putându-se observa:

• Clipire rapidă,
• Deviere repetată a ochilor în sus,
• Mișcare ritmică a ochilor dintr-o parte în alta,
• Privire fixă prelungită.

Mișcările anormale ale ochilor sunt deosebit de importante, deoarece sugerează o activitate convulsivă determinată de afecțiuni ale anumitor regiuni ale creierului.

Modificări comportamentale

Cele mai frecvente modificări comportamentale ale copiilor mici și bebeluși [18], determinate de crizele epileptice se manifestă prin:

• Iritabilitate spontană,
• Stare de agitație, furie sau confuzie,
• Plâns inexplicabil,
• Stare de slăbiciune temporară,
• Interacțiune redusă.

Deoarece aceste simptome se pot suprapune cu cele ale altor afecțiuni comune la bebeluși, episoadele persistente sau repetitive trebuie discutate cu un profesionist din domeniul sănătății [19].

Care este diferența dintre comportamentul normal ale bebelușului și simptomele epilepsiei?

Bebelușii manifestă în mod natural multe mișcări și comportamente care pot părea neobișnuite, dar în realitate să fie complet inofensive, precum [20, 21]:

• Reflexul de tresărire,
• Mișcări aleatorii ale brațelor și picioarelor,
• Perioade scurte privire fixă,
• Sughiț,
• Spasme musculare în somn (mioclonie nocturnă),
• Grimasă facială.

În tabelul următor sunt prezentate principalele caracteristici comportamentale normale comparativ cu evenimentele epileptice.

Evenimentele epileptice tind să fie stereotipe [22], fiecare episod manifestându-se asemănător cu episoadele anterioare cu aproximativ aceleași mișcări, durată și modificări comportamentale.

Astfel, în timpul unei crize epileptice, bebelușul nu răspunde la voci, atingere sau stimuli vizuali, în timp ce un bebeluș sănătos este receptiv atunci când este stimulat [23].

Înregistrările video realizate de părinți, ajută medicii să distingă între comportamentele normale de dezvoltare și potențialele convulsii [24].

Când ar trebui părinții să solicite o consultație la un medic neurolog pediatru?

Deși multe episoade suspecte se dovedesc a fi, în cele din urmă, inofensive, evaluarea periodică specializată poate oferi părinților o stare de liniște, identificând din timp copiii care necesită tratament. Solicitați asistență medicală [25] dacă observați că:

• Episoadele apar periodic,
• Bebelușul devine insensibil aproape de fiecare dată,
• Bebelușul face mișcări neobișnuite, uneori grupate,
• Dezvoltarea bebelușului pare întârziată (regresia de dezvoltare),
• Simptomele se agravează în timp.

Astfel, dacă un bebeluș își pierde abilități dobândite anterior, cum ar fi zâmbetul, rostogolirea, întinderea mânei după obiecte sau vocalizare, atunci e necesară o evaluare medicală imediată.

Cum este evaluată epilepsia la bebeluși?

 Medicul curant va analiza informațiile primite de la părinți, starea bebelușului și, dacă este necesar, va utiliza diferite metode de evaluare diagnostică.

Informațiile pe care părinții [26] ar trebui să le furnizeze medicului specialist sunt:

• Frecvența episoadelor (zilnice, săptămânale, etc.),
• Durata simptomelor,
• Descrierea mișcărilor,
• Factori declanșatori sau evenimente ce pot fi identificate,
• Etape de dezvoltare a copilului,
• Antecedente familiale de tulburări neurologice,
• Înregistrări video (dacă este posibil).

Evaluarea diagnostică [27] cuprinde mai multe etape precum:

• Examinare neurologică,
• Electroencefalografie (EEG),
• Imagistică medicală (RMN, CT),
• Testare genetică,
• Investigații metabolice.

EEG înregistrează activitatea electrică a creierului și poate dezvălui tipare sugestive pentru epilepsie [28].

Care este importanța diagnosticului timpuriu și a tratamentului adecvat?

Diagnosticul timpuriu [29] influențează rezultatele la bebelușii cu epilepsie. Creierul în curs de dezvoltare este sensibil la activitatea convulsivă continuă, iar convulsiile necontrolate pot interfera cu dezvoltarea cognitivă, motorie și socială.

Diagnosticarea timpurie și preventivă [30] oferă:

• Un control mai bun al convulsiilor,
• Rezultate îmbunătățite ale dezvoltării,
• Risc redus de complicații,
• Sprijin sporit pentru familii.

Tratamentul depinde de sindromul epileptic specific și factorii generatori, iar acesta poate cuprinde:

• Medicamente anticonvulsivante [31],
• Intervenții chirurgicale în anumite cazuri,
• Terapii neivazive (stimularea nervului vag, neurostimularea responsivă, stimularea magnetică transcraniană [32]).

Concluzii

Epilepsia la bebeluși poate fi dificil de recunoscut deoarece semnele sunt greu de observat. Episoadele recurente de fixare a privirii, mișcările neobișnuite ale ochilor, smuciturile ritmice, rigidizarea corpului și modificările comportamentale pot sugera o activitate convulsivă.

Părinții ar trebui să solicite sfatul medicului dacă episoadele sunt repetitive, asociate cu lipsa de răspuns sau corelate cu probleme de dezvoltare. Diagnosticul precoce este esențial, deoarece tratamentul prompt îmbunătățește controlul convulsiilor și dezvoltarea creierului.

Printr-o conștientizare sporită, o evaluare medicală la timp și un tratament adecvat, mulți bebeluși cu epilepsie se pot dezvolta normal, având o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită.

Referințe

1. Epilepsy.Org, Epilepsy in babies. Available at: https://www.epilepsy.org.uk/living/parents-and-children/your-childs-epilepsy/epilepsy-in-babies
2. Symonds JD, Elliott KS, Shetty J, et al. Early childhood epilepsies: epidemiology, classification, aetiology, and socio-economic determinants. Brain. 2021;144(9):2879-2891. doi:10.1093/brain/awab162. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8557326/
3. Berg AT, Loddenkemper T, Baca CB. Diagnostic delays in children with early onset epilepsy: impact, reasons, and opportunities to improve care. Epilepsia. 2014;55(1):123-132. doi:10.1111/epi.12479. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24313635/
4. Ghosh S, Sinha JK. Etiology, Symptoms, and Treatment of Epilepsy: Advances and Perspectives. Brain Sci. 2026;16(1):89. doi:10.3390/brainsci16010089. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12839312/

3. Tinggaard J, Pedersen SV, Larsen ML, et al. The risk of epilepsy after neonatal seizures. Dev Med Child Neurol. 2025;67(9):1157-1164. doi:10.1111/dmcn.16255. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12336401/
4. Gunasekaran V, Ighodaro ET, Govil-Dalela T. Neonatal Seizures and Neonatal Epilepsy. [Updated 2024 Nov 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK609108/
5. Panayiotopoulos CP. The Epilepsies: Seizures, Syndromes and Management. Oxfordshire (UK): Bladon Medical Publishing; 2005. Chapter 5, Neonatal Seizures and Neonatal Syndromes. Available from: Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK2599/
6. Minardi C, Minacapelli R, Valastro P, et al. Epilepsy in Children: From Diagnosis to Treatment with Focus on Emergency. J Clin Med. 2019;8(1):39. Published 2019 Jan 2. doi:10.3390/jcm8010039. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6352402/
7. Ghossein J, Pohl D. Benign spasms of infancy: a mimicker of infantile epileptic disorders. Epileptic Disord. 2019;21(6):585-589. doi:10.1684/epd.2019.1116. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31843733/
8. Huntsman RJ, Lowry NJ, Sankaran K. Nonepileptic motor phenomena in the neonate. Paediatr Child Health. 2008;13(8):680-684. doi:10.1093/pch/13.8.680. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2606074/
9. Gogou M, Cross JH. Seizures and Epilepsy in Childhood. Continuum (Minneap Minn). 2022;28(2):428-456. doi:10.1212/CON.0000000000001087. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35393965/
10. Grote H, Maltseva M, Schönberger J, et al. Caregivers’ experiences and expectations regarding seizure monitoring – A survey-based study. Epilepsy Behav. 2026;176:110914. doi:10.1016/j.yebeh.2026.110914. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41576837/
11. Swann JW, Moshe SL. On the Basic Mechanisms of Infantile Spasms. In: Noebels JL, Avoli M, Rogawski MA, et al., editors. Jasper’s Basic Mechanisms of the Epilepsies [Internet]. 4th edition. Bethesda (MD): National Center for Biotechnology Information (US); 2012. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK98133/
12. Pavlidis E, Cantalupo G, Cattani L, Tassinari CA, Pisani F. Neonatal seizure automatism and human inborn pattern of quadrupedal locomotion. Gait Posture. 2016;49:232-234. doi:10.1016/j.gaitpost.2016.07.015. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27459417/
13. Zupanc ML. Infantile spasms. Expert Opin Pharmacother. 2003;4(11):2039-2048. doi:10.1517/14656566.4.11.2039. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14596657/
14. Kim EH, Shin J, Lee BK. Neonatal seizures: diagnostic updates based on new definition and classification. Clin Exp Pediatr. 2022;65(8):387-397. doi:10.3345/cep.2021.01361. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9348949/
15. The University of Chicago Medicine, Early detection of seizures in infants crucial to brain development. Available at: https://www.uchicagomedicine.org/forefront/pediatrics-articles/early-detection-of-seizures-in-infants-crucial-to-brain-development
16. AboutKidsHealth, Epilepsy and behaviour, 2026. Available at: https://www.aboutkidshealth.ca/epilepsy-and-behaviour
17. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Epilepsy, 2026. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epilepsy/symptoms-causes/syc-20350093
18. Conway Medical Center, Scary Things Babies Do But are OK!, 2026. Available at: https://www.conwaymedicalcenter.com/news/topic/scary-things-babies-do-but-are-ok/
19. Blennow G. Benign infantile nocturnal myoclonus. Acta Paediatr Scand. 1985;74(4):505-507. doi:10.1111/j.1651-2227.1985.tb11018.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/4024921/
20. Vogrig A, Hsiang JC, Ng J, Rolnick J, Cheng J, Parvizi J. A systematic study of stereotypy in epileptic seizures versus psychogenic seizure-like events. Epilepsy Behav. 2019;90:172-177. doi:10.1016/j.yebeh.2018.11.030. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30580068/
21. Wolf P. Epilepsy and the Sensory Systems. Epilepsy Curr. 2016;16(6):369-372. doi:10.5698/1535-7511-16.6.369. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5106093/
22. Ricci L, Boscarino M, Assenza G, et al. Clinical utility of home videos for diagnosing epileptic seizures: a systematic review and practical recommendations for optimal and safe recording. Neurol Sci. 2021;42(4):1301-1309. doi:10.1007/s10072-021-05040-5. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7815499/
23. American College of Emergency Physicians, Childhood Seizures, 2026. Available at: https://www.emergencyphysicians.org/article/pediatrics/childhood-seizures
24. Nationwide Children’s Hospital, Seizure Information for Parents. Available at: https://www.nationwidechildrens.org/specialties/epilepsy-center/seizure-information-for-parents
25. Salazar Cerda CI. Crisis neonatales: evaluación, diagnóstico y tratamiento [Neonatal seizures: evaluation, diagnosis, and treatment]. Medicina (B Aires). 2023;83 Suppl 4:31-39. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37714120/
26. Nayak CS, Asuncion RMD, Anilkumar AC. Abnormal Neonatal EEG. [Updated 2024 Mar 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537226/
27. Khan A, Lim H, Almubarak S. Importance of prompt diagnosis in pediatric epilepsy outcomes. Seizure. 2020;80:24-30. doi:10.1016/j.seizure.2020.03.011. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32504870/
28. Sourbron J, Auvin S, Arzimanoglou A, et al. Medical treatment in infants and young children with epilepsy: Off-label use of antiseizure medications. Survey Report of ILAE Task Force Medical Therapies in Children. Epilepsia Open. 2023;8(1):77-89. doi:10.1002/epi4.12666. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9977757/
29. Shellhaas RA, Soul JS, Chang T, et al. Looking at the Effect of Treatment Duration for Newborn Infants Who Have Seizures [Internet]. Washington (DC): Patient-Centered Outcomes Research Institute (PCORI); doi: 10.25302/07.2021.CER.150731187. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK605733/
30. Besag FMC, Vasey MJ, Chin RFM. Recent Advances in the Management of Seizures in Children. Paediatr Drugs. 2026;28(1):43-68. doi:10.1007/s40272-025-00710-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12864290/