Copilul cu epilepsie: școală, sport, somn și siguranță

Cum integrăm copilul cu epilepsie în mediul școlar?

Integrarea copilului cu epilepsie în mediul școlar necesită o abordare care să țină cont de faptul că efectele secundare ale medicamentelor, anxietatea și teama de discriminare influențează performanța academică sau participarea copilului la viața socială [6].

Pentru aceasta sunt necesare:

• Îmbunătățirea comunicării cu profesorii,
• Adaptări personalizate ale procesului de învățare,
• Combaterea stigmatizării.

Dacă crizele copiilor cu epilepsie care nu au dizabilități intelectuale nu sunt ținute sub control, aceștia pot avea probleme de învățare [7] și psihosociale mai târziu în adolescență și la vârsta adultă.

Îmbunătățirea comunicării cu profesorii

Profesorii au rol în asigurarea succesului educațional și a siguranței în timpul programului școlar, motiv pentru care ei trebuie să primească informații legate de situația medicală a copilului, medicație, factorii declanșatori și procedurile de urgență [8]. Pentru aceasta, profesorii au nevoie de:

• Cunoașterea diagnosticului de epilepsie al copilului [9],
• Înțelegerea diferitelor tipuri de crize epileptice [10],
• Elaborarea unui plan de acțiune [11] în caz de urgență,
• Primirea cu regularitate a informațiilor medicale de la părinți și nu din alte surse [12].

Deși poate fi dificil pentru unii părinți să vorbească despre diagnostic, informarea profesorilor este importantă pentru siguranța copilului și pentru evitarea reacțiilor nepotrivite în cazul unei crize. Sprijinul familiei și colaborarea cu școala pot reduce teama copilului de a fi diferit și îl ajută să se integreze mai ușor.

Adaptări personalizate a procesului de învățare

Copiii care au convulsii epileptice prezintă un risc mai mare la probleme de performanță școlară decât copiii care nu au convulsii [13].

Din acest motiv, ei au nevoie de ajustări și adaptări care să susțină învățarea, fără a fi izolați de mediul social. Aceste măsuri sunt prezentate în tabelul următor:

Combaterea stigmatizării

Copiii pot experimenta hărțuire, izolare socială sau sentimente de jenă din cauza afecțiunii lor. Asemenea experiențe pot reduce stima de sine [21,22].

Școlile au responsabilitatea de a promova incluziunea prin educație și empatie. Discuțiile despre epilepsie, adaptate vârstei, îi pot ajuta pe colegii de clasă să înțeleagă de ce crizele sunt o afecțiune medicală, necontagioasă [23]. Astfel, strategiile de reducere a stigmatizării se referă la:

• Organizarea de seminarii educaționale despre epilepsie [24],
• Încurajarea colegilor de clasă să ofere sprijin [25],
• Prevenirea agresiunii cu ajutorul unor politici școlare adecvate [26],
• Promovarea participării copilului cu epilepsie la cât mai multe activități școlare [11],
• Consolidarea aptitudinilor copilului și a încrederii în sine [27].

Un copil cu epilepsie bine controlată poate participa la excursii școlare, la orele de educație fizică și la majoritatea activităților recreative, dacă profesorii cunosc planul de acțiune în cazul unei crize.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți un copil cu epilepsie și are deseori probleme la școală, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Copilul cu epilepsie și sportul

Copiii cu epilepsie sunt deseori descurajati să participe la orele de sport din cauza temerilor legate de efectele convulsiilor [28]. În realitate, activitatea fizică regulată este sigură pentru majoritatea copiilor cu epilepsie, oferind beneficii fizice, psihologice și sociale importante [29].

Care sunt beneficiile mișcării?

Diagnosticul de epilepsie nu înseamnă automat renunțarea la sport și, în majoritatea cazurilor, copiii pot rămâne activi fizic. Exercițiile fizice contribuie la sănătatea generală îmbunătățind indirect controlul convulsiilor [30] prin reducerea stresului, promovând încrederea în sine, integrarea socială și condiția fizică.

Copiii care rămân activi fizic au o calitate a vieții mai bună decât cei care evită exercițiile fizice din cauza fricii sau a supraprotecției [31].

Activitatea fizică regulată aduce numeroase beneficii pentru copiii cu epilepsie, printre care îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, creșterea forței musculare și a coordonării, reducerea simptomelor de anxietate și depresie, consolidarea stimei de sine, extinderea oportunităților de interacțiune socială și menținerea unei greutăți corporale sănătoase [32,33].

În majoritatea cazurilor, copiii cu epilepsie bine controlată pot participa la orele de educație fizică și la alte activități sportive, cu respectarea recomandărilor medicului neurolog și cu informarea profesorului cu privire la diagnosticul și nevoile specifice ale copilului.

Care sporturi sunt recomandate copiilor cu epilepsie și când e necesară supravegherea?

Majoritatea sporturilor recreative și școlare sunt considerate sigure atunci când convulsiile sunt bine controlate [34].

Cu toate acestea, activitățile care implică prezența la înălțimi, în apă sau alergare, necesită supraveghere atentă, deoarece crizele care apar în timpul acestora pot favoriza vătămări corporale [35]. Sporturile care necesită supraveghere atentă se referă la:

• Înot,
• Canotaj,
• Călărie,
• Schi,
• Patinaj,
• Drumeții montane, etc.

Deși înotul este încurajat datorită beneficiilor sale fizice, nu ar trebui niciodată practicat fără supraveghere [36]. Supravegherea constantă de către un adult familiarizat cu primul ajutor în caz de convulsii este esențială.

Deasemenea, mersul pe bicicletă este recomandat copiilor cu epilepsie atunci când crizele sunt bine controlate și activitatea este adaptată nivelului individual de risc. Se recomandă purtarea permanentă a căștii de protecție, alegerea unor trasee sigure, departe de traficul intens, și evitarea deplasării neînsoțite în cazul copiilor cu risc crescut de convulsii.

Ce activități nu sunt recomandate copiilor cu epilepsie?

Majoritatea copiilor cu epilepsie pot participa la activitățile recreative și sportive specifice vârstei. Totuși, anumite activități implică un risc crescut de accidentare gravă în cazul apariției unei crize epileptice cu pierderea conștienței sau a controlului motor și necesită o evaluare individualizată de către medicul neurolog [37].

Restricțiile se aplică în special activităților în care o convulsie survenită brusc ar putea avea consecințe severe, precum:

• scufundările în apă adâncă,
• cățărarea la înălțime,
• sporturile cu motor [37].

Recomandările privind participarea la activități sportive și recreative trebuie adaptate în funcție de tipul epilepsiei, frecvența și controlul crizelor, precum și de tratamentul urmat. În același timp, este important să fie evitată supraprotecția, deoarece restricțiile care nu sunt justificate medical pot limita dezvoltarea fizică, autonomia și integrarea socială a copilului [38].

Care este rolul somnului în controlul epilepsiei la copii?

Privarea de somn este un factor declanșator al convulsiilor atât la copii, cât și la adulți [39]. Prin urmare, menținerea unor obiceiuri de somn sănătoase este considerată o componentă esențială a gestionării epilepsiei, alături de medicație.

Rolul somnului la copilul cu epilepsie

Somnul adecvat permite creierului să restabilească activitatea electrică normală. Durata somnului variază în funcție de vârstă, dar, în general, copiii au nevoie de mult mai mult somn decât adulții. Somnul sănătos contribuie [40] la:

• Un control mai bun al convulsiilor,
• Concentrare mintală îmbunătățită,
• Învățare eficientă,
• Stabilitate emoțională,
• O funcție imunitară mai bună,
• Reducerea oboselii în timpul zilei.

Rutina zilnică

Părinții pot crea un mediu liniștit, care promovează o igienă sănătoasă a somnului [41] prin:

• Menținerea unui program regulat de somn,
• Evitarea expunerii excesive la ecrane înainte de culcare,
• Încurajarea unor rutine relaxante de somn,
• Administrarea medicamentelor antiepileptice conform prescripției

Nu toți copiii au aceiași factori declanșatori și este util ca părinții să observe dacă există situații care preced constant apariția convulsiilor.

Un program ocazional modificat nu înseamnă neapărat că va apărea o criză, însă este recomandat ca, pe cât posibil, copilul să aibă un program de somn cât mai regulat.

Care sunt măsurile de siguranță pentru copilul cu epilepsie?

Măsurile de siguranță pentru copilul cu epilepsie au rolul de a preveni accidentările [45] în timpul convulsiilor, fără a fi nevoie de asistență medicală de urgență. În cele mai multe cazuri, convulsiile se opresc de la sine, dar pe durata acestora, copilul poate să se rănească.

Majoritatea copiilor pot participa în siguranță la activitățile zilnice normale atunci când sunt respectate măsurile de siguranță [46]. Familiile, profesorii, îngrijitorii și colegii de școală au nevoie să cunoască regulile de acordare a primului ajutor în caz de convulsii.

Factori de risc care contribuie la apariția convulsiilor

Cei mai întîlniți factori de risc care favorizează convulsiile copiilor cu epilepsie [42] sunt:

• Omiterea dozelor de medicamente,
• Stresul emoțional,
• Febra și infecțiile,
• Prezența luminilor intermitente (mai ales în epilepsia fotosensibilă).

Epilepsia fotosensibilă reprezintă o formă de epilepsie în care crizele pot fi declanșate de lumini intermitente sau de anumite modele vizuale. Părinții pot să-i ajute pe copii să recunoască și să evite factorii declanșatori individuali, încurajând în același timp obiceiuri de viață sănătoase [43,44].

Acordarea primului ajutor în timpul convulsiilor

Pentru a putea acorda primul ajutor unui copil cu epilepsie este necesar să observăm primele semne premergătoare unei crize de epilepsie [47] precum:

• Copilul pare absent și privește în gol,
• Apariția unor mișcări ritmice, sacadate, afectând gâtul, fața și brațele,
• Smucituri sau spasme la nivelul membrelor,
• Copilul își pierde brusc conștiența, corpul devine rigid dar apar tremurături și contracții involuntare.

Observarea acestor semne este deosebit de importantă pentru a interveni rapid, în vederea asigurării unui mediu cât mai sigur copilului care trece printr-o criză de epilepsie.

Prin urmare, persoanele din apropiere (părinți, îngrijitori, profesori de școală, etc) au nevoie de a cunoaște și aplica măsurile principale recomandate [48,49] și acțiuni contraindicate [50,51], conform tabelului următor:

Deși este un mit foarte răspândit, copilul nu își poate înghiți limba în timpul unei crize.

Asistența medicală de urgență [52,53], este necesară în următoarele situații:

• Criza durează mai mult de cinci minute,
• Apar mai multe crize, delimitate de scurte intervale de pauză,
• Copilul nu se trezește sau nu are un comportament normal după criză,
• Apar leziuni semnificative,
• Respirația copilului nu se reia normal,
• Criza apare în apă,
• Este prima criză a copilului.

Adaptarea mediului pentru a reduce riscurile

Adaptările simple ale mediului reduc probabilitatea de rănire a copilului în timpul convulsiilor, fără a reduce libertatea sa. Adaptările utile ale mediului [54,55] se referă la:

• Utilizarea cabinelor de duș în locul căzilor de baie,
• Adaptarea pardoselilor adăugând materiale antiderapante,
• Căptușirea marginilor ascuțite ale mobilierului,
• Păstrarea uneltelor și obiectelor periculoase în spații închise și inaccesibile,
• Menținerea căilor de acces libere de obstacole și îndepărtarea covoarelor care pot aluneca,
• Evitarea utilizării paturilor supraetajate la copiii cu risc de convulsii nocturne,
• Montarea unor sisteme de protecție la scări, balcoane și ferestre, atunci când acestea sunt necesare în funcție de vârsta copilului și de tipul crizelor.

La școală, planurile de urgență trebuie să fie rapid disponibile, iar personalul are nevoie să primească instruire periodică.

Alte măsuri importante

Siguranța pe termen lung depinde și de alți factori precum educația, respectarea tratamentului și sprijinul familiei. Copiii cu epilepsie trebuie să învețe gradat să își înțeleagă propria afecțiune în funcție de nivelul lor de dezvoltare [56]. Pentru aceasta este nevoie de:

• Respectarea strictă a medicației prescrise [57],
• Monitorizarea neurologică regulată a copilului cu epilepsie,
• Informarea îngrijitorilor și a supraveghetorilor despre epilepsie [58],
• Acordarea sprijinului emoțional și a consilierii psihologice (când e necesar) [59],
• Promovarea unei diete sănătoase,
• Încurajarea copiilor cu epilepsie să participe la activități fizice, prevenind sedentarismul [60].

Concluzii

Diagnosticul de epilepsie ridică multe întrebări pentru părinți. Poate copilul să meargă la școală? Este sigur să participe la orele de sport? Cât de important este somnul? Și ce trebuie făcut dacă apare o criză? Din fericire, majoritatea copiilor cu epilepsie pot avea o viață activă și pot participa la activitățile obișnuite, dacă boala este bine controlată și sunt respectate câteva măsuri simple de siguranță.

Epilepsia afectează sănătatea fizică, bunăstarea emoțională, relațiile sociale, performanța academică și calitatea vieții, copiii cu această patologie având nevoie de sprijin suplimentar pentru integrarea în mediul școlar, social și pentru a face față provocărilor de zi cu zi [1,2].

Gestionarea epilepsiei la copii necesită o abordare multidisciplinară [3] care să implice familia, profesioniștii din domeniul sănătății, profesorii și comunitatea. Copiii cu epilepsie pot participa la activitățile școlare și la activitățile zilnice obișnuite, cu respectarea unor măsuri de siguranță adaptate tipului și frecvenței crizelor epileptice [4]. În acest context, adoptarea unor obiceiuri sănătoase, în special menținerea unui program regulat de somn, este importantă pentru gestionarea bolii, deoarece lipsa somnului poate favoriza apariția crizelor la unii copii [5].

Referințe

1. Rozensztrauch A, Kołtuniuk A. The Quality of Life of Children with Epilepsy and the Impact of the Disease on the Family Functioning. Int J Environ Res Public Health. 2022;19(4):2277. Published 2022 Feb 17. doi:10.3390/ijerph19042277. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8871959/
2. Young Epilepsy 2026, Support at school. Available at: https://www.youngepilepsy.org.uk/parents-and-carers/education/support-at-school
3. Stern J, Stanton S, Howe-Martin L, et al. The Multidisciplinary Team in the Treatment of Patients With Epilepsy. Epilepsy Curr. Published online April 30, 2024. doi:10.1177/15357597241242250. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11561941/
4. Massachusetts General Hospital, Childhood Epilepsy: Activities, Safety, and First Aid. Available at: https://www.massgeneral.org/children/epilepsy/education/activities-safety-and-first-aid
5. Epilepsy Foundation 2026, Sleep and Epilepsy. Available at: https://www.epilepsy.com/complications-risks/sleep
6. Salpekar J, Ertenu DD. Anxiety and school avoidance in an 8-year-old child with epilepsy. Epilepsy Behav Rep. 2024;26:100659. doi:10.1016/j.ebr.2024.100659. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10963191/
7. Institute of Medicine (US) Committee on the Public Health Dimensions of the Epilepsies; England MJ, Liverman CT, Schultz AM, et al., editors. Epilepsy Across the Spectrum: Promoting Health and Understanding. Washington (DC): National Academies Press (US); 2012. 6, Quality of Life and Community Resources. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK100593/#
8. Yang L, Lu Q, Tang W, Ji J, Tang P, Jiang Y, Li D, Quan Y. Teachers’ experiences of managing children with epilepsy in school: A qualitative study. Epilepsy Behav. 2021 Aug;121(Pt A):108039. doi: 10.1016/j.yebeh.2021.108039. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34098252/
9. Bishop M, Boag EM. Teachers’ knowledge about epilepsy and attitudes toward students with epilepsy: results of a national survey. Epilepsy Behav. 2006 Mar;8(2):397-405. doi: 10.1016/j.yebeh.2005.11.008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16406818/
10. Almarwani B, Alqelaiti E, Aljohani A, Abuanq L, Alhujaili R, Aljohani R. Knowledge and Attitude About Epilepsy Among School Teachers in Madinah, Saudi Arabia. Cureus. 2023;15(9):e44572. Published 2023 Sep 2. doi:10.7759/cureus.44572. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10544947/
11. Centers for Disease Control and Prevention, Managing Epilepsy in Schools. Available at: https://www.cdc.gov/school-health-conditions/chronic/epilepsy.html
12. Prpic I, Korotaj Z, Vlasic-Cicvaric I, Paucic-Kirincic E, Valerjev A, Tomac V. Teachers’ opinions about capabilities and behavior of children with epilepsy. Epilepsy Behav. 2003;4(2):142-145. doi:10.1016/s1525-5050(03)00025-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12697138/
13. McNelis AM, Johnson CS, Huberty TJ, Austin JK. Factors associated with academic achievement in children with recent-onset seizures. Seizure. 2005;14(5):331-339. doi:10.1016/j.seizure.2005.04.005. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1570189/
14. Young Epilepsy 2026, Can I get help with exams?. Available at: https://www.youngepilepsy.org.uk/i-have-epilepsy/the-channel/your-education/help-with-exams
15. Telfer, A. Supporting your peers with epilepsy: Top tips for students. Epilepsy Scotland 2026. Available at: https://www.epilepsyscotland.org.uk/supporting-your-peers-with-epilepsy-top-tips-for-students/
16. Hassen O, Beyene A. The effect of seizure on school attendance among children with epilepsy: a follow-up study at the pediatrics neurology clinic, Tikur Anbessa specialized hospital, Addis Ababa, Ethiopia. BMC Pediatr. 2020;20(1):270. doi:10.1186/s12887-020-02149-y. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7268295/
17. Ibekwe RC, Ojinnaka NC. Childhood epilepsy and school absence. Trop Doct. 2008;38(4):258-259. doi:10.1258/td.2007.070305. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18820208/
18. Germanò E, Gagliano A, Arena C, et al. Reading-writing disorder in children with idiopathic epilepsy. Epilepsy Behav. 2020;111:107118. doi:10.1016/j.yebeh.2020.107118. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32563891/
19. Mayor, C. Acquired epileptic dysgraphia: a longitudinal study. Developmental Medicine & Child Neurology 2003, 45: 807–812. Available at: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/j.1469-8749.2003.tb00895.x
20. Alqahtani JM. Knowledge and practice of schoolteachers towards students with epilepsy in Khamis Mushate, Southern Saudi Arabia. J Family Community Med. 2015;22(3):163-168. doi:10.4103/2230-8229.163034. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4558738/
21. Kirabira J, Forry BJ, Fallen R, Sserwanga B, Rukundo GZ. Perceived stigma and school attendance among children and adolescents with epilepsy in South Western Uganda. Afr Health Sci. 2020;20(1):376-382. doi:10.4314/ahs.v20i1.43. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7750070/
22. Şengül Y, Kurudirek F. Perceived stigma and self-esteem for children with epilepsy. Epilepsy Res. 2022;186:107017. doi:10.1016/j.eplepsyres.2022.107017. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36113252/
23. Rood JE, Schultz JR, Rausch JR, Modi AC. Examining perceived stigma of children with newly-diagnosed epilepsy and their caregivers over a two-year period. Epilepsy Behav. 2014;39:38-41. doi:10.1016/j.yebeh.2014.08.004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25173098/
24. Makhado TG, Sepeng NV, Makhado L. A systematic review of the effectiveness of epilepsy education programs on knowledge, attitudes, and skills among primary school learners. Front Neurol. 2024;15:1356920. Published 2024 Feb 27. doi:10.3389/fneur.2024.1356920. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10927725/
25. Johnson E, Atkinson P, Muggeridge A, Cross JH, Reilly C. Inclusion and participation of children with epilepsy in schools: Views of young people, school staff and parents. Seizure. 2021;93:34-43. doi:10.1016/j.seizure.2021.10.007. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34670146/
26. Hall W. The Effectiveness of Policy Interventions for School Bullying: A Systematic Review. J Soc Social Work Res. 2017;8(1):45-69. doi:10.1086/690565. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5363950/
27. Epilepsy Foundation, 2026. Promoting Resilience in Your Child. Available at: https://www.epilepsy.com/stories/promoting-resilience-your-child
28. van den Bogard F, Hamer HM, Sassen R, Reinsberger C. Sport and Physical Activity in Epilepsy. Dtsch Arztebl Int. 2020;117(1-2):1-6.doi:10.3238/arztebl.2020.0001.Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7008149/
29. Zakrys K, Zakrys M, Stupnicki S, et al. Physical Activity in Patients With Epilepsy: A Risk Factor or a Healthy Habit?. Cureus. 2026;18(1):e102363. Published 2026 Jan 27. doi:10.7759/cureus.102363. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12936616/
30. Arida RM, Cavalheiro EA, da Silva AC, Scorza FA. Physical activity and epilepsy: proven and predicted benefits. Sports Med. 2008;38(7):607-615. doi:10.2165/00007256-200838070-00006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18557661/
31. Sırtbaş G, Yalnızoğlu D, Livanelioğlu A. Comparison of physical fitness, activity, and quality of life of the children with epilepsy and their healthy peers. Epilepsy Res. 2021;178:106795. doi:10.1016/j.eplepsyres.2021.106795. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34741994/
32. World Health Organization, Physical activity. Available at: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/physical-activity
33. Strain, T., Flaxman, S., et al. National, regional, and global trends in insufficient physical activity among adults from 2000 to 2022: a pooled analysis of 507 population-based surveys with 5·7 million participants. Lancet Glob Health 2024; 12: e1232–43. Available at: https://www.thelancet.com/journals/langlo/article/PIIS2214-109X(24)00150-5/fulltext
34. British Epilepsy Association – Epilepsy Action. Sport, exercise and leisure activities. Available at: https://www.epilepsy.org.uk/living/sports-and-leisure
35. Neurology Center for Epilepsy and Seizures, Activities to Avoid with Epilepsy and How to Stay Safe. Available at: https://www.neurocenternj.com/blog/activities-to-avoid-with-epilepsy-and-how-to-stay-safe/
36. Swimming.org, Swimming with epilepsy.Available at: https://www.swimming.org/justswim/swimming-with-epilepsy/
37. Healthline Media, 2026. Safe Active Living with Epilepsy: What to Avoid and When to Take Extra Precautions. Available at: https://www.healthline.com/health/epilepsy/activities-to-avoid-with-epilepsy
38. Tahmasbi S, Aein F. Explaining the Parenting Styles of Epileptic Children: A Content Analysis. Iran J Child Neurol. 2024;18(3):65-74. doi:10.22037/ijcn.v18i3.39664. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11231680/
39. Dell’Aquila JT, Soti V. Sleep deprivation: a risk for epileptic seizures. Sleep Sci. 2022;15(2):245-249. doi:10.5935/1984-0063.20220046. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9210558/
40. Hyndych A, El-Abassi R, Mader EC Jr. The Role of Sleep and the Effects of Sleep Loss on Cognitive, Affective, and Behavioral Processes. Cureus. 2025;17(5):e84232. Published 2025 May 16. doi:10.7759/cureus.84232. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12168795/
41. Al-Biltagi MA. Childhood epilepsy and sleep. World J Clin Pediatr. 2014;3(3):45-53. Published 2014 Aug 8. doi:10.5409/wjcp.v3.i3.45. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4162437/
42. Holmres, M. 7 Everyday Factors That Can Increase Seizure Risk. WMCHealth, 2026. Available at: https://www.wmchealth.org/living-well/7-everyday-factors-that-can-increase-seizure-risk
43. UCSF Benioff Children’s Hospitals -The Regents of The University of California. 10 Tips for Parents of Kids With Epilepsy. Available at: https://www.ucsfbenioffchildrens.org/education/10-tips-for-parents-of-kids-with-epilepsy
44. Bagherian B, Nematollahi M, Mehdipour-Rabori R. How Parents Cope with the Care of a Child with Epilepsy: Based upon Grounded Theory. Ethiop J Health Sci. 2021;31(2):329-338. doi:10.4314/ejhs.v31i2.16. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8188076/
45. Epilepsy Foundation 2026, Staying Safe. Available at: https://www.epilepsy.com/preparedness-safety/staying-safe
46. MedlinePlus [Internet]. Bethesda (MD): National Library of Medicine (US); Epilepsy in children – discharge. Available at: https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000127.htm
47. Young Epilepsy 2026, Individual Healthcare Plans and seizure first aid. Available at: https://www.youngepilepsy.org.uk/guide-for-schools-about-seizures-for-schools/guide-for-schools-seizure-first-aid
48. Leuven Childhood Epilepsy Center, General principles – What to do during a seizure?. Available at: https://www.leuvenkinderepilepsiecentrum.be/en/impact-on-daily-life/first-aid-for-attacks
49. Sun M, Meng F, Xu ZY, Guo Y. Seizure first aid in the community: current situation, suggestions, and the role of the general practitioner in seizure management. Acta Epileptol. 2025;7(1):11. Published 2025 Mar 3. doi:10.1186/s42494-025-00202-w. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11960264/
50. Nationwide Children’s Hospital, Seizure Safety. Available at: https://www.nationwidechildrens.org/specialties/epilepsy-center/seizure-information-for-parents/seizure-safety
51. NHS Healthier Together , Seizure – First aid for a convulsive seizure. Available at: https://www.healthiertogether.nhs.uk/child-under-12-years/seizure
52. Behera K, Rana S, Kanitkar M, Adhikari M. Status Epilepticus in Children. Med J Armed Forces India. 2005;61(2):174-178. doi:10.1016/S0377-1237(05)80019-X. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4922971/
53. HealthDirect Australia, 2026. When should I call an ambulance or go to the emergency department?. Available at: https://www.healthdirect.gov.au/seizures
54. Epilepsy Society, Safety and Risk. Available at: https://epilepsysociety.org.uk/safety-and-risk
55. Westchester Medical Center Health Network, Epilepsy Safety Tips for Patients and Families. Available at: https://www.wmchealth.org/living-well/epilepsy-safety-tips-for-patients-and-families
56. Harden J, Black R, Pickersgill M, et al. Children’s understanding of epilepsy: A qualitative study. Epilepsy Behav. 2021;120:107994. doi:10.1016/j.yebeh.2021.107994. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33964537/
57. Godara K, Phakey N, Garg D, Sharma S, Das RR. Interventions to Improve Medication Adherence in Children With Epilepsy: A Systematic Review. Cureus. 2024;16(2):e54680. Published 2024 Feb 22. doi:10.7759/cureus.54680. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38523977/
58. Yu Z, Shao Q, Hou K, Wang Y, Sun X. The experiences of caregivers of children with epilepsy: A meta-synthesis of qualitative research studies. Front Psychiatry. 2022;13:987892. Published 2022 Sep 13. doi:10.3389/fpsyt.2022.987892. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9513543/
59. Kanemura H. Clinical Therapeutic and Management Strategies for Epilepsy: Psychological Aspects in Children with Epilepsy and Their Parents. J Clin Med. 2026;15(4):1670. Published 2026 Feb 23. doi:10.3390/jcm15041670. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41753356/
60. Astorga G, Liang X, Ronen G. Physical activity in young people with epilepsy: development of an informational software application. Epilepsy & Behavior, 2025; 172. Available at: https://www.epilepsybehavior.com/article/S1525-5050(25)00257-4/fulltext