Leșinul la copii și adolescenți

Leșinul la copii și adolescenți

Leșinul (sincopa) este o pierdere bruscă și scurtă a conștienței și a posturii urmată de o recuperare rapidă și completă. Este mai frecvent în copilărie și adolescență unde, în majoritatea cazurilor, este asociat unor mecanisme reflexe și unor factori precum statul prelungit în picioare, căldura, deshidratarea, durerea sau stresul emoțional. Cu toate acestea, unele episoade pot fi asociate unor afecțiuni cardiace sau neurologice și necesită evaluare medicală [1].

Contextul în care apare, simptomele care îl preced și modul în care copilul își revine pot oferi informații importante despre cauza acestuia. Identificarea cauzei, recunoașterea semnelor de alarmă și stabilirea momentului în care este necesară evaluarea medicală, inclusiv consultul unui neurolog pediatru, sunt esențiale pentru o abordare corectă a episodului de leșin.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale leșinului la copii și adolescenți?

Majoritatea episoadelor de leșin la copii și adolescenți sunt de natură reflexă. Acestea apar datorită scăderii temporare a tensiunii arteriale și/sau ritmului cardiac, putând avea una sau mai multe cauze.

Cu toate acestea, orice episod de pierdere a conștienței trebuie considerat o urgență medicală până la identificarea cauzei [2], deoarece o parte din episoade pot fi corelate cu boli cardiace, crize epileptice sau alte afecțiuni neurologice [3].

Sincopa vasovagală

Este una dintre cele mai frecvente forme de sincopă la copii și adolescenți. Poate apărea în contextul unor factori precum căldura, deshidratarea, statul prelungit în picioare, durerea, frica sau stresul emotional [4].

Sincopa ortostatică

Poate apărea la schimbarea poziției corpului, în special la ridicarea rapidă din poziție culcat sau așezat, când poate apărea o scădere a tensiunii arteriale [5].

Sincopa situațională

Unele episoade sunt asociate unor situații care stimulează nervul vag, precum tusea severă, consumul excesiv de alimente sau defecația dificilă [6].

Sincopa cardiovasculară

Mai rar, leșinul poate fi asociat unor probleme cardiace, inclusiv tulburări de ritm sau afecțiuni structurale ale inimii. Aceste cauze sunt importante deoarece unele episoade cardiace pot apărea în timpul efortului, în poziție culcată sau pot fi însoțite de palpitații ori durere în piept [7].

Medicamente și alte cauze

Anumite medicamente pot favoriza scăderea tensiunii arteriale și apariția leșinului. Alte situații, precum anemia, hipoglicemia, dezechilibrele electrolitice sau expunerea la anumite substanțe, pot fi asociate mai rar cu pierderea temporară a conștienței [8-10]. Alte cauze sunt mai puțin frecvente, dar importante clinic,precum expunerea la substanțe toxice [11,12].

Sincopa neurologică

Anumite afecțiuni precum accidental vascular cerebral pot afecta vasele de sânge din creier și determina sincopa. Crizele epileptic pot fi de asemenea asociate cu leșinul [13].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă copilul dumneavoastră se confruntă cu stări de leșin, programați-l acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt etapele de manifestare a unei sincope?

Sincopele cele mai frecvente (vasovagală, situațională și ortostatică) se dezvoltă rapid și durează câteva minute. Acestea se manifestă în următoarele etape:

• Presincopă (slăbiciune sau oboseală neobișnuită, amețeală, greață, transpirație rece, paloare, vedere încețoșată, țiuituri în urechi, senzație de căldură, fotofobie, fonofobie etc) [14,15];
• Pierderea tonusului postural și a conștienței (persoana își pierde brusc capacitatea de a se menține în picioare și își pierde temporar conștiența).
• Recuperare completă conștiența revine spontan, iar orientarea și funcțiile neurologice obișnuite se restabilesc rapid.

Nu toate persoanele prezintă o fază de presincopă evidentă; în unele cazuri, pierderea conștienței poate apărea brusc, fără simptome de avertizare.

Cum se stabilește cauza unui episod de leșin la copii și adolescenți?

Evaluarea unui episod de leșin la copil începe cu istoricul detaliat al episodului și examinarea clinică. În funcție de caracteristicile episodului și de rezultatele evaluării inițiale, copilul poate fi îndrumat către cardiologie pediatrică, neurologie sau alte specialități.

În cazul copiilor, părinții sau cei apropiați sunt încurajați să noteze sau descrie tot ceea ce s-a întâmplat înainte, în timpul și după episodul de leșin, pe baza următoarelor întrebări [16-19]:

• Copilul a mai avut episoade anterioare?
• Episodul s-a produs în timpul exercițiilor fizice sau în repaus?
• Copilul stătea în picioare, așezat la podea sau culcat?
• Ce a mâncat copilul înainte de sincopă?
• Copilul a fost hidratat corespunzător?
• Au existat simptome de avertizare? (amețeli, greață sau stare de slăbiciune musculară)
• Copilul a sesizat durere în piept, senzație de bătăi rapide sau neregulate ale inimii?
• Cât timp a durat starea de inconștiență?
• A existat confuzie prelungită ulterior?
• Există antecedente familiale de boli de inimă sau convulsii?

De asemenea, este important ca specialistul să fie informat despre medicația pe care o ia copilul (dacă este cazul) sau despre expunerea la substanțe cu potențial toxic sau psihoactiv.

Ce investigații pot fi necesare?

În funcție de constatările aflate în discuția dintre medic și pacient și/sau părintele copilului, medicii pot lua în considerare următoarele investigații:

Care sunt semnele de alarmă la un episod de leșin la copii și adolescenți?

Semnele de alarmă [29-32] cele mai importante, după un episod de leșin sunt evidențiate prin faptul că:

• Leșinul apare deseori în timpul exercițiilor fizice;
• Leșinul se manifestă în poziție culcată;
• Nu există simptome de avertisment înainte de pierderea conștienței;
• Există simptome de avertisment precum durere în piept, respirație dificilă sau palpitații;
• Investigația EKG post eveniment prezintă anomalii;
• Se observă leziuni pe corp în urma episodului;
• Episoadele de leșin devin tot mai frecvente.

Este important de aflat dacă pacientul suferă de boală cardiacă congenitală sau dobândită cunoscută sau există antecedente familiale de moarte subită sau aritmie [33].

Când este necesară intervenția medicală de urgență?

Unele situații apărute în timpul sau după un episod de leșin reprezintă o urgență medicală și necesită apelarea imediată a serviciilor medicale de urgență. Acest lucru este valabil în special dacă:

• Copilul nu își recapătă conștiența sau nu poate fi trezit;
• Respirația este anormală, sau copilul prezintă colorație albăstruie a buzelor;
• Copilul prezintă convulsii prelungite sau repetate;
• Leșinul este însoțit de durere toracică severă sau palpitații persistente;
• În urma căderii s-a produs un traumatism cranian;
• Starea copilului se agravează după episod.

O sincopă poate fi convulsivă [34] atunci când scăderea prelungită a fluxului sanguin cerebral produce uneori mișcări scurte, asemănătoare crizelor epileptice, dar acest fapt nu înseamnă obligatoriu epilepsie, deoarece crizele epileptice produc convulsii ritmice prelungite urmate de o revenire mult mai lentă la comportamentul normal.

Când este indicat consultul la neurologul pediatru?

În cazul unui episod de leșin care nu prezintă semnele de alarmă descrise anterior, nu este necesar consultul la neurologul pediatru. Cu toate acestea, evaluarea neurologică [35] trebuie luată în considerare atunci când, pe lângă semnele de alarmă descrise anterior, pacientul prezintă:

• Episoade recurente de leșin a căror cauză rămâne neclară;
• Confuzie prelungită post-eveniment sau comportament neobișnuit;
• Mișcări tonico-clonice prelungite sau evident ritmice care sugerează epilepsie;
• Simptome neurologice focale sau examen neurologic anormal;
• Episoadele de leșin sunt corelate cu migrenă sau afecțiuni neurologice [36] preexistente;

Incertitudinea diagnostică poate să apară, în ciuda evaluării cardiovasculare inițiale deoarece diferența dintre sincopă și convulsii [37] este uneori dificilă. Din acest motiv se recomandă consultul la neurologul pediatru, pentru excluderea convulsiilor epileptice [38].

Care sunt recomandările pentru părinți în cazul leșinului la copii și adolescenți?

Dacă apar simptome de avertizare, copilul trebuie încurajat să se așeze sau să se întindă imediat, pentru a preveni o cădere sau accidentare. În cazul episoadelor vasovagale necomplicate, hidratarea adecvată și revenirea treptată la activitățile obișnuite pot contribui la reducerea riscului de recurență [39,40].

Pentru prevenirea sau diminuarea episoadelor de leșin la copii, părinții [41-44] trebuie să:

• Stimuleze aportul regulat de lichide;
• Evite statul copiilor în picioare prea mult timp și căldura excesivă;
• Asigure copiilor o alimentație sănătoasă echilibrată;
• Învețe copilul să recunoască simptomele de avertizare;
• Noteze contextul și simptomele asociate fiecărui episod;
• Informeze medicul despre medicamente, boli și istoricul cardiac familial;
• Solicite sfatul medicului dacă episoadele se repetă, devin mai frecvente sau își schimbă caracteristicile.

Părinții nu trebuie să presupună că fiecare leșin este epilepsie, dar nici nu trebuie să ignore un episod care conține semne de avertizare pentru boli cardiace sau neurologice [45].

Concluzii

Leșinul la copii și adolescenți este deseori benign, mai ales când apare după stat în picioare prelungit, căldură, deshidratare, durere sau stres emoțional și este precedat de simptome tipice de avertizare.

Cu toate acestea, evaluarea trebuie să distingă sincopa vasovagală obișnuită de cauzele cardiace potențial grave și de evenimentele neurologice, cum ar fi convulsiile.

În acest sens, diagnosticul trebuie să aibe la bază istoricul medical, examen fizic, măsurători ortostatice și ECG, plus investigații suplimentare selectate în funcție de tabloul clinic individual.

Consultarea unui neurolog pediatru este recomandată atunci când episodul de leșin este atipic sau sugerează epilepsie. Dacă se suspectează o boală cardiacă, atunci este recomandată evaluarea pediatrică/cardiologică.

Referințe

1. Grossman SA, Badireddy M. Syncope. [Updated 2025 Jun 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442006/
2. Müller MJ, Paul T. Synkopen bei Kindern und Jugendlichen [Syncope in children and adolescents]. Herzschrittmacherther Elektrophysiol. 2018;29(2):204-207. doi:10.1007/s00399-018-0562-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29761336/
3. Werdan K. The investigation of syncope: strengths and weaknesses of emergency medicine. Dtsch Arztebl Int. 2012;109(4):56-57. doi:10.3238/arztebl.2012.0056. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3278748/
4. Longo S, Legramante JM, Rizza S, Federici M. Vasovagal syncope: An overview of pathophysiological mechanisms. Eur J Intern Med. 2023;112:6-14. doi:10.1016/j.ejim.2023.03.025. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37030995/
5. Momodu II, Okafor CN. Orthostatic Syncope (Archived). In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; July 3, 2023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30725970/
6. Zou R, Wang S, Lin P, et al. The clinical characteristics of situational syncope in children and adults undergoing head-up tilt testing. Am J Emerg Med. 2020;38(7):1419-1423. doi:10.1016/j.ajem.2019.11.042. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31843331/
7. Anderson J, O’Callaghan P. Cardiac syncope. Epilepsia. 2012;53 Suppl 7:34-41. doi:10.1111/j.1528-1167.2012.03713.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23153208/
8. Davidson E, Fuchs J, Rotenberg Z, Weinberger I, Agmon J. Drug-related syncope. Clin Cardiol. 1989;12(10):577-580. doi:10.1002/clc.4960121006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2805462/
9. Bilal L. Fainting with Anemia: How It Happens and What You Can Do About It. 2026, Liv Hospital. Available at: https://int.livhospital.com/fainting-with-anemia/
10. Wester M, Bergmann T, Müller-Schilling M, Maier LS, Sossalla ST. Transient hypoglycemia as a rare cause of recurring transient loss of consciousness: a case report. J Med Case Rep. 2021;15(1):261. Published 2021 May 6. doi:10.1186/s13256-021-02844-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33952305/
11. Nair P, Robertson A, Macwalter R. An unusual cause of syncope. BMJ Case Rep. 2009;2009:bcr09.2009.2282. doi:10.1136/bcr.09.2009.2282. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3027396/
12. Karaca Y, Eryigit U, Aksut N, Turkmen S. Syncope associated with water pipe smoking. BMJ Case Rep. 2013;2013:bcr2013009526. doi:10.1136/bcr-2013-009526. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3645632/
13. Sittampalam M. How is neurological syncope treated?. Available at: https://www.topdoctors.co.uk/medical-articles/how-is-neurological-syncope-treated/
14. Hart GT. Evaluation of syncope. Am Fam Physician. 1995;51(8):1941-1952. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7762485/
15. Hanna EB. Syncope: etiology and diagnostic approach. Cleve Clin J Med. 2014;81(12):755-766. doi:10.3949/ccjm.81a.13152. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25452354/
16. Kaya Y. Fainting in Children: Common Triggers, Evaluation, and When It Could Be Serious. 2026, Acibadem Healthcare Group. Available at: https://acibademinternational.com/health-library/fainting-in-children-common-triggers-evaluation-and-when-it-could-be-serious/
17. Cleveland Clinic. What You Should Know About Fainting in Children. Available at: https://health.clevelandclinic.org/what-you-should-know-about-fainting-in-children
18. Pitone ML. What to Do About Fainting. Akron Children‘s Hospital. Available at: https://www.akronchildrens.org/kidshealth/en/parents/fainting-sheet.html
19. Brennan D, Watson LR, Aydin S. How is syncope diagnosed in a child? University of Rochester Medical Center Rochester. Available at: https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?ContentTypeID=90&ContentID=P01818
20. Bo M, Del Rosso A. Syncope and electrocardiogram. Minerva Med. 2022;113(2):234-242. doi:10.23736/S0026-4806.21.07531-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33881283/
21. Hertzeanu H, Yahini JH, Neufeld NH. Holter monitoring in dizziness and syncope. Acta Cardiol. 1979;34(6):375-383. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/317406/
22. Sarasin FP, Junod AF, Carballo D, Slama S, Unger PF, Louis-Simonet M. Role of echocardiography in the evaluation of syncope: a prospective study. Heart. 2002;88(4):363-367. doi:10.1136/heart.88.4.363. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1767372/
23. Northside Hospital Heart Institute. What Is a Stress Test For? Evaluating Heart Function to Assess Cardiovascular Health. Available at: https://cvgcares.com/what-is-a-stress-test-for-evaluating-heart-function-to-assess-cardiovascular-health/
24. Vilcant V, Zeltser R. Treadmill Stress Testing. [Updated 2023 Jun 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499903/
25. Chrysant SG. The tilt table test is useful for the diagnosis of vasovagal syncope and should not be abolished. J Clin Hypertens (Greenwich). 2020;22(4):686-689. doi:10.1111/jch.13846. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8030070/
26. Gupta AK, Maheshwari A, Lokhandwala Y. Evaluation of syncope: an overview. Indian Pacing Electrophysiol J. 2001;1(1):12-22. Published 2001 Oct 1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1569893/
27. Diehl RR. Neurologische und psychiatrische Abklärung in der Synkopendiagnostik [Neurological and psychiatric assessment of syncope]. Herzschrittmacherther Elektrophysiol. 2011;22(2):83-92. doi:10.1007/s00399-011-0128-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21509599/
28. Brenner RP. Electroencephalography in syncope. J Clin Neurophysiol. 1997;14(3):197-209. doi:10.1097/00004691-199705000-00004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9244159/
29. Yeom JS, Woo HO. Pediatric syncope: pearls and pitfalls in history taking. Clin Exp Pediatr. 2023;66(3):88-97. doi:10.3345/cep.2022.00451. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9989720/
30. MacCormick JM, Crawford JR, Chung SK, et al. Symptoms and signs associated with syncope in young people with primary cardiac arrhythmias. Heart Lung Circ. 2011;20(9):593-598. doi:10.1016/j.hlc.2011.04.036. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21616715/
31. Pratt JL, Fleisher GR. Syncope in children and adolescents. Pediatr Emerg Care. 1989;5(2):80-82. doi:10.1097/00006565-198906000-00002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2748410/
32. Côté JM. Syncope in children and adolescents: Evaluation and treatment. Paediatr Child Health. 2001;6(8):549-551. doi:10.1093/pch/6.8.549. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2805591/
33. Martone AM, Parrini I, Ciciarello F, et al. Recent Advances and Future Directions in Syncope Management: A Comprehensive Narrative Review. J Clin Med. 2024;13(3):727. Published 2024 Jan 26. doi:10.3390/jcm13030727. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10856004/
34. Ozkara C, Metin B, Kucukoglu S. Convulsive syncope: a condition to be differentiated from epilepsy. Epileptic Disord. 2009;11(4):315-319. doi:10.1684/epd.2009.0281. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20045781/
35. Gauer RL. Evaluation of syncope. Am Fam Physician. 2011;84(6):640-650.. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21916389/
36. Blitshteyn S, Chémali KR, Lau DH. Under a Spell: Neurologic Evaluation of Presyncope as a Feature of Dysautonomia. Biomedicines. 2025;13(11):2698. Published 2025 Nov 3. doi:10.3390/biomedicines13112698. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41301791/
37. Sheldon R. How to Differentiate Syncope from Seizure. Cardiol Clin. 2015;33(3):377-385. doi:10.1016/j.ccl.2015.04.006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26115824/
38. McKeon A, Vaughan C, Delanty N. Seizure versus syncope. Lancet Neurol. 2006;5(2):171-180. doi:10.1016/S1474-4422(06)70350-7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16426993/
39. Guse SE, Neuman MI, O’Brien M, et al. Implementing a guideline to improve management of syncope in the emergency department. Pediatrics. 2014;134(5):e1413-e1421. doi:10.1542/peds.2013-3833. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25332499/
40. Batra AS, Balaji S. Management of syncope in pediatric patients. Curr Treat Options Cardiovasc Med. 2005;7(5):391-398. doi:10.1007/s11936-005-0023-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16138958/
41. The Royal Children’s Hospital, Melbourne. Clinical Practice Guidelines – Syncope. Available at: https://www.rch.org.au/clinicalguide/guideline_index/Syncope/
42. The Johns Hopkins University. What can I do to prevent my child from passing out?. Available at: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/syncope-in-children
43. Kingston and Richmond NHS Foundation Trust. Syncope (fainting) in children and young people. Available at: https://www.kingstonandrichmond.nhs.uk/patients-and-families/patient-leaflets/syncope-fainting-children-and-young-people
44. Suresh K. Managing Pediatric Syncope in Primary Healthcare Settings. Open J Pediatr Child Health. 2025; 10(1): 1-6. doi: 10.17352/ojpch.000059. Available at: https://www.healthdisgroup.us/articles/OJPCH-10-159.php
45. Epilepsy Foundation. Conditions Confused with Epilepsy – Other Forms Of Fainting. Available at: https://www.epilepsy.com/parents-and-caregivers/talking-kids-about-epilepsy/conditions-confused-epilepsy