De ce merge copilul pe vârfuri?
Copilul merge pe vârfuri din mai multe motive, de la un obicei normal în perioada în care învață să meargă până la probleme musculare, neurologice sau ortopedice. La copiii mici, mersul ocazional pe vârfurile picioarelor, fără sprijin pe călcâie, poate face parte din dezvoltarea motorie normală. În alte cazuri, cauzele pot include scurtarea tendonului lui Ahile, rigiditatea musculară, tulburări de coordonare, afecțiuni neuromusculare sau particularități de dezvoltare asociate inclusiv tulburărilor din spectrul autist. Uneori, cauza exactă rămâne necunoscută, situație numită mers idiopatic pe vârfuri. Dacă acest tip de mers persistă după vârsta de 2–3 ani, apare doar la un picior sau este însoțit de slăbiciune musculară, căderi frecvente ori dificultăți de echilibru, este recomandată o evaluare medicală pentru identificarea cauzei.
Ce înseamnă mersul pe vârfuri la copii?
Mersul pe vârfuri înseamnă mersul pe partea din față a piciorului, cu călcâiele ridicate de la sol. Mersul ocazional pe vârfuri în copilăria timpurie face parte din dezvoltarea motorie normală deoarece copiii experimentează echilibrul și mișcarea. Cu toate acestea, mersul pe vârfuri persistent, asimetric sau nou apărut, alături de alte criterii precum modificarea tonusului muscular, al forței, reflexelor, coordonării sau capacității de a așeza călcâiele pe podea poate indica o problemă neurologică, neuromusculară, de dezvoltare sau ortopedică. În acest context, evaluarea medicală este necesară, iar părinții au un rol esențial în observarea timpurie a simptomelor [1-4].
Resurse și suport pentru pacienți
Dacă copilul dumneavoastră merge des pe vârfurile picioarelor și prezintă simptomele menționate în acest articol, programați acum o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.
La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.
Când este normal mersul pe vârfuri la copii?
Ulterior, copiii își crează un tipar de mers călcâi-degete mai stabil. În acest sens, următoarele caracteristici fac parte din variația normală [5] a dezvoltării motorii:
- Mersul pe vârfuri este ocazional (la copiii cu vârste mai mici de 3 ani),
- Copilul are capacitatea de a sta în picioare și de a călca pe toată talpa,
- Forța, echilibrul și coordonarea sunt normale,
- Tiparul de mers călcâi-degete e asemănător la ambele picioare.
- În cadrul dezvoltării generale a copilului nu sunt observate dureri, rigiditate semnificativă, slăbiciune sau căderi frecvente.

De asemenea, mersul pe vârfuri este normal atunci când în cadrul dezvoltării generale a copilului nu sunt observate dureri, rigiditate semnificativă, slăbiciune sau căderi frecvente.
Când este mersul pe vârfuri la copii îngrijorător?
Mersul pe vârfuri poate fi îngrijorător atunci când este persistent, din ce în ce mai pronunțat, asimetric sau însoțit de anumite semne neurologice sau de dezvoltare [6-8]. Semnele de avertizare se referă la:
- Persistența mersului pe vârfuri după vârsta de 2-3 ani,
- Mersul pe vârful picioarelor este mai pronunțat doar cu unul din picioare,
- Rigiditate (copilul nu poate sau evită să pună călcâiul pe podea),
- Slăbiciune sau dificultăți în alergare, sărituri, urcat scări sau ridicare de pe podea,
- Căderi frecvente sau echilibru deficitar,
- Dezvoltare motorie întârziată,
- Mușchii picioarelor sunt prea rigizi sau pea moi,
- Durere la picioare, crampe sau oboseală neobișnuită,
- Pierderea abilităților motorii dobândite anterior (regresie).

Regresia motorie este un semnal de alarmă. Un copil care anterior mergea normal și ulterior dezvoltă mers persistent pe vârful picioarelor sau își pierde alte abilități necesită evaluare medicală [9].
Care sunt cauzele asociate cu mersul pe vârfuri la copii?
Mersul persistent pe vârfuri [10], însoțit și de semnele de avertizare menționate, poate indica existența unor probleme precum:
- Tulburări de tonus muscular,
- Afecțiuni neuromusculare,
- Probleme de dezvoltare motorie,
- Afecțiuni ortopedice și alte cauze.

Tulburări de tonus muscular
Tonusul muscular anormal al picioarelor (mușchi prea rigizi sau prea moi), perturbă mersul normal cu călcâiul [11]. Mușchii gambei pot rămâne excesiv de activi sau încordați, producând un mers cu partea din față a piciorului, observându-se [12] următoarele:
- Mișcarea gleznei este limitată (contracție musculară involuntară exagerată),
- Reflexele sunt exagerate (la nivelul tendonului de sub rotulă, tendonul lui Ahile),
- Asimetrie în mișcare și târâre
- Dificultăți cu diverse mișcări coordonate (mers instabil, ridicare, urcatul scărilor, etc).
Afecțiunile neuromusculare
Diverse patologii care afectează mușchii, nervii periferici sau zona de legătură dintre un nerv și un mușchi pot favoriza mersul pe vârfuri [13], observându-se [14]:
- Slăbiciune extremă (copilul își pierde echilibrul, iar dacă e ridicat de sub axile, „alunecă” printre mâinile adultului),
- Atrofie musculară (mușchii picioarelor își pierd rapid volumul și se subțiază vizibil),
În cazuri mai rare, paralizia cerebrală infantilă [15], distrofia musculară sau neuropatii periferice afectează controlul muscular și coordonarea [16], putându-se manifesta mersul persistent pe degetele de la picioare.
Tulburări de dezvoltare motorie
Unii copii cu dificultăți de dezvoltare sau coordonare motorie pot prezenta modele de mers persistent pe vârfuri sau atipice [17]. În aceste cazuri, mersul trebuie analizat împreună cu profilul general de dezvoltare al copilului, observându-se următoarele [18-22]:
- Copilul aleargă rigid, fără fluiditate, obosind mai repede decât ceilalți copii de vârsta lui,
- Copilul întâmpină dificultăți în a sări de pe loc sau a ateriza în siguranță pe ambele picioare,
- Copilul nu poate să stea nemișcat, în poziție verticală, cu tălpile complet lipite de pământ fără să se clatine sau să își piardă echilibrul,
- Pentru a nu cădea în față în timp ce merge pe vârfuri, copilul își arcuiește spatele împingând bazinul înainte,
- Din cauza zonei reduse de sprijin la mersul pe vârfuri, copilul este predispus la dezechilibrări pe suprafețe neregulate,
- Atunci când merge pe vârfuri, copilul nu poate efectua sprijinul alternant corect pe trepte, fiind obligat să se țină strâns de balustradă sau să urce treaptă cu treaptă.
Afecțiuni ortopedice și alte cauze
Problemele ortopedice sau structurale (exemplu: scurtarea tendonului lui Achile) și flexibilitatea redusă a gleznei pot contribui la mersul pe vârfurile degetelor [23].
Există o corelație între mersul pe vârfuri și tulburările din spectrul autist [24] sau alte întârzieri în neurodezvoltare, inclusiv anumite sensibilități senzoriale [25], dar acestea nu reprezintă neapărat o cauză pentru mersul persistent pe vârfuri.
Ce urmărește medicul în evaluarea copilului care merge pe vârfuri?
Evaluarea copilului cuprinde:
- Istoricul familial,
- Examen neurologic.
Istoricul familial
Medicul pediatru întreabă părinții sau îngrijitorii despre momentul când a început mersul pe vârfuri, și dacă există cazuri de boli neuromusculare în familie [26,27].
Neurologul pediatru observă mersul, postura, forța musculară, tonusul muscular, mobilitatea gleznei, simetria mișcării, reflexele, echilibrul și coordonarea [28,29]. De asemenea, observă dacă copilul poate efectua mișcări adecvate vârstei sau dacă prezintă semne de rigiditate sau slăbiciune musculară exagerate [30].
În funcție de rezultate, echipa medicală poate recomanda suplimentar teste de laborator [31], imagistică, și alte studii electrodiagnostice [32] (electroneuromiografie [33], ecografie musculară, RMN, etc).
Ce putem face ca părinți?
Părinții sunt primii care observă modificările mersului la copii. Observațiile lor sunt utile în timpul evaluării medicale. În acest sens, părinții sunt sfătuiți să [34-36]:
- Observe dacă copilul poate merge cu călcâiele pe podea,
- Verifice dacă mersul pe vârfuri este simetric,
- Vadă dacă copilul are căderi repetate, slăbiciune, oboseală sau dureri în picioare,
- Urmărească dificultățile copilului la alergat, sărituri, urcarea scărilor, ridicarea de pe podea,
- Monitorizeze progresul dezvoltării,
- Realizeze o înregistrare video cu mersul copilului, dacă mersul variază în timpul zilei.
Părinții trebuie să evite întinderile forțate, utilizarea ortezelor sau alte tratamente fără sfatul unui profesionist, deoarece gestionarea problemelor de mers depinde de cauze.
Discutați cu medicul pediatru despre constatările persistente sau îngrijorătoare ale copilului dumneavoastră!
Care sunt cele mai importante mituri despre mersul pe vârfuri la copii?
Mitul 1: „Fiecare copil care merge pe vârfuri are o tulburare neurologică.”
În realitate: Mersul ocazional pe vârfuri face parte din dezvoltarea normală [37].
Mitul 2: „Tot mersul pe vârfuri va dispărea de la sine.”
În realitate: Mersul persistent, asimetric sau atipic pe vârfuri trebuie evaluat deoarece nu întotdeauna dispare de la sine [38].
Mitul 3: „Dacă copilul poate alerga, nu există nicio problemă neurologică.”
În realitate: Capacitatea de alergare este normală, dar ea nu exclude prezența unei afecțiuni neurologice sau neuromusculare. Întregul tablou clinic contează [39].
Mitul 4: „Mersul pe degetele de la picioare este un semn de autism.”
În realitate: Mulți copii merg pe degetele de la picioare din obișnuință, fără a avea o afecțiune preexistentă [40,41].
Concluzii
Mersul pe vârfuri este un semn, nu un diagnostic. La un copil mic care se dezvoltă normal, poate așeza călcâiele pe sol și are forță, tonus, reflexe și coordonare normale, mersul pe vârfuri poate reprezenta doar o etapă de dezvoltare.
Atunci când mersul pe vârfuri este persistent, asimetric, asociat cu mișcarea restricționată a gleznei sau însoțit de slăbiciune, rigiditate, reflexe anormale, căderi frecvente, dificultăți de dezvoltare sau regresii, este necesar consultul de specialitate.
Mersul unui copil pe vârful degetelor nu este întotdeauna normal, sau întotdeauna patologic. Semnificația sa depinde de vârstă, dezvoltare, examenul neurologic și simptomele asociate copilului.
Referințe
- Ortho Children Center. Toe Walking in Children: Physiological Phase or Cause for Concern?. Available at: https://orthochildren.org/en/patologie/toe-walking-en/
- Engelbert R, Gorter JW, Uiterwaal C, van de Putte E, Helders P. Idiopathic toe-walking in children, adolescents and young adults: a matter of local or generalised stiffness?. BMC Musculoskelet Disord. 2011;12:61. Published 2011 Mar 21. doi:10.1186/1471-2474-12-61. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3070692/
- Ruzbarsky JJ, Scher D, Dodwell E. Toe walking: causes, epidemiology, assessment, and treatment. Curr Opin Pediatr. 2016;28(1):40-46. doi:10.1097/MOP.0000000000000302. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26709689/
- Pediatric Foot & Ankle. What is Toe Walking in Children?. Available at: https://pediatricfootankle.com/foot-conditions/toe-walking-in-children-causes-symptoms-and-treatment/
- Coral Care, Toe Walking in Toddlers: When to Worry and When It’s Normal, 2026. Available at: https://www.coralcare.com/blog/toe-walking-in-toddlers
- Baldo F, Traunero A, Ballaben A, Zago A, Barbi E. Red Flags in the Evaluation of the Tiptoeing Child. J Paediatr Child Health. 2025;61(4):540-544. doi:10.1111/jpc.16793. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39923242/
- Morozova OM, Chang TF, Brown ME. Toe Walking: When Do We Need to Worry?. Curr Probl Pediatr Adolesc Health Care. 2017;47(7):156-160. doi:10.1016/j.cppeds.2017.06.004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28716514/
- Haynes KB, Wimberly RL, VanPelt JM, Jo CH, Riccio AI, Delgado MR. Toe Walking: A Neurological Perspective After Referral From Pediatric Orthopaedic Surgeons. J Pediatr Orthop. 2018;38(3):152-156. doi:10.1097/BPO.0000000000001115. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29309384/
- Shepherd A. Managing Neurological Toe Walking: Causes, Spasticity Strategies, and Treatments. Available at: https://www.standsureonline.co.uk/managing-neurological-toe-walking-causes-spasticity-strategies-and-treatments/
- Babb A, Carlson WO. Idiopathic toe-walking. S D Med. 2008;61(2):53-57. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18432151/
- Pomarino D, Ramírez Llamas J, Martin S, Pomarino A. Literature Review of Idiopathic Toe Walking: Etiology, Prevalence, Classification, and Treatment. Foot Ankle Spec. 2017;10(4):337-342. doi:10.1177/1938640016687370. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28092971/
- Mayo Foundation for Medical Education and Research. Toe walking in children. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/toe-walking/symptoms-causes/syc-20378410
- Shield LK. Toe walking and neuromuscular disease. Arch Dis Child. 1984;59(10):1003-1004. doi:10.1136/adc.59.10.1003-a. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6497424/
- Neptune RR, Burnfield JM, Mulroy SJ. The neuromuscular demands of toe walking: a forward dynamics simulation analysis. J Biomech. 2007;40(6):1293-1300. doi:10.1016/j.jbiomech.2006.05.022. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16842801/
- Beyaert C, Pierret J, Vasa R, Paysant J, Caudron S. Toe walking in children with cerebral palsy: a possible functional role for the plantar flexors. J Neurophysiol. 2020;124(4):1257-1269. doi:10.1152/jn.00717.2019. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32877265/
- Ustaris LM, Seidman R, Bindra T, Basak R. Toe walking after three: how serious could it be?. BMJ Case Rep. 2018;2018:bcr2017223589. Published 2018 May 30. doi:10.1136/bcr-2017-223589. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5990059/
- Shulman LH, Sala DA, Chu ML, McCaul PR, Sandler BJ. Developmental implications of idiopathic toe walking. J Pediatr. 1997;130(4):541-546. doi:10.1016/s0022-3476(97)70236-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9108850/
- Chapek M, Kessler J. The Prevalence of Persistent Toe Walking in Children With and Without Autism Spectrum Disorder and the Odds of Subsequent Surgery. J Foot Ankle Surg. 2025;64(1):16-20. doi:10.1053/j.jfas.2024.08.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39147358/
- Pomarino D, Rostásy KM, Fregien B, Schönfeldt JO, Nazarkin A. Persistent toe walking as a prominent feature in pediatric PMP22- Related neuropathies: A retrospective cohort study. Glob Med Genet. 2025;12(4):100082. doi:10.1016/j.gmg.2025.100082. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12744280/
- Engelbert R, Gorter JW, Uiterwaal C, van de Putte E, Helders P. Idiopathic toe-walking in children, adolescents and young adults: a matter of local or generalised stiffness?. BMC Musculoskelet Disord. 2011;12:61. Published 2011 Mar 21. doi:10.1186/1471-2474-12-61. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21418634/
- Furrer F, Deonna T. Persistent toe-walking in children. A comprehensive clinical study of 28 cases. Helv Paediatr Acta. 1982;37(4):301-316. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6185459/
- Engström P, Tedroff K. Idiopathic Toe-Walking: Prevalence and Natural History from Birth to Ten Years of Age. J Bone Joint Surg Am. 2018;100(8):640-647. doi:10.2106/JBJS.17.00851. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29664850/
- López-López J, Pulido-Valdeolivas I, Martín-Gonzalo JA, et al. Dolor y acortamiento aquíleo en pacientes con marcha de puntillas idiopática [Pain and Achilles tendon shortening in patients with idiopathic toe walking]. Rev Neurol. 2021;73(9):307-314. doi:10.33588/rn.7309.2021228. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34676528/
- de Angeli LRA, Serafim BLC, Masquijo JJ. The Autistic Toe Walking: A Narrative Review for Interventions and Comparison with Idiopathic Toe Walking. Children (Basel). 2025;12(9):1198. Published 2025 Sep 8. doi:10.3390/children12091198. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12468364/
- Montgomery P, Gauger J. Sensory dysfunction in children who toe walk. Phys Ther. 1978;58(10):1195-1204. doi:10.1093/ptj/58.10.1195. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/693578/
- Pomarino D, Emelina A, Heidrich J, et al. NGS-Panel Diagnosis Developed for the Differential Diagnosis of Idiopathic Toe Walking and Its Application for the Investigation of Possible Genetic Causes for the Gait Anomaly. Glob Med Genet. 2023;10(2):63-71. doi:10.1055/s-0043-57230. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10121371/
- Pomarino D, Ramírez Llamas J, Pomarino A. Idiopathic Toe Walking: Tests and Family Predisposition. Foot Ankle Spec. 2016;9(4):301-306. doi:10.1177/1938640016630056. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26872463/
- Péjin Z, Pannier S, Glorion C. La marche sur la pointe des pieds [Toe walker]. Arch Pediatr. 2010;17(9):1368-1372. doi:10.1016/j.arcped.2010.06.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20709510/
- O’Sullivan R, O’Brien T. Idiopathic Toe Walking: A Gait Laboratory Review. Ir Med J. 2015;108(7):214-216.. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26349353/
- Sivaramakrishnan S, Seal A. Fifteen-minute consultation: A child with toe walking. Arch Dis Child Educ Pract Ed. 2015;100(5):238-241. doi:10.1136/archdischild-2014-307852. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25855215/
- McDonald CM. Clinical approach to the diagnostic evaluation of hereditary and acquired neuromuscular diseases. Phys Med Rehabil Clin N Am. 2012;23(3):495-563. doi:10.1016/j.pmr.2012.06.011. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3482409/
- Flaugh RA, May CJ, Curran P, Miller PE, Kasser JR, Shore BJ. MRI of the Spine in Patients who Toe Walk: Is There a Role?. J Pediatr Orthop. 2024;44(4):267-272. doi:10.1097/BPO.0000000000002633. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38299252/
- Kalen V, Adler N, Bleck EE. Electromyography of idiopathic toe walking. J Pediatr Orthop. 1986;6(1):31-33. doi:10.1097/01241398-198601000-00006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3941176/
- Dougherty A. TOE WALKING: WHAT EVERY PARENT NEEDS TO KNOW. Available at: https://milestonesatplay.com/blog/toe-walking-what-every-parent-needs-to-know
- North West Physio. Toe walking in children: what parents need to know. Available at: https://northwestphysio.com.au/toe-walking-in-children-what-parents-need-to-know/
- Lee B. Toe Walking in Children: When Should Parents Seek Advice? Available at: https://ablei.com.au/toe-walking-children/
- Jarman M. Toe Walking in Children with Autism, Sensory Disorders, and Non-Verbal: Myth vs Fact. Available at: https://pediatricfootankle.com/toe-walking-in-children-with-autism-sensory-disorders-and-non-verbal-myth-vs-fact/
- Shepherd A. What is a Sensory Tip Toe Walker? Causes, Connections to ASD & Treatment Options. Available at: https://www.standsureonline.co.uk/what-is-a-sensory-tip-toe-walker-causes-connections-to-asd-treatment-options/
- Honig EL, Haeberle HS, Kehoe CM, Dodwell ER. Pediatric orthopedic mythbusters: the truth about flexible flatfeet, tibial and femoral torsion, W-sitting, and idiopathic toe-walking. Curr Opin Pediatr. 2021;33(1):105-113. doi:10.1097/MOP.0000000000000977. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33315688/
- Why Do Some Children With Autism Toe Walk—and What Can Parents Do?. MetroEHS Pediatric Therapy. Available at: https://www.metroehs.com/health-care-blog/understanding-toe-walking-and-autism
- Why Do Some Autistic Children Walk on Their Toes?. Available at: https://elevationautism.com/blog/why-do-some-autistic-children-walk-on-their-toes





