Care este legătura dintre somn și migrenă?

Care este legătura dintre somn și migrenă?

Legătura dintre somn și migrene este complexă și bidirecțională [1,2], strâns legată de ritmul circadian și mecanismele neurologice, deoarece:

• Problemele de somn pot declanșa migrene,
• Migrenele perturbă calitatea somnului.

Somnul are un rol important atât înainte, cât și după atacul de migrenă, acționând atât ca semn de avertizare, cât și ca potențial mecanism de ameliorare [3].

Cele mai importante tulburări de somn asociate cu migrenele sunt insomnia, apneea obstructivă în somn, și sindromul picioarelor neliniștite [4].

Astfel, îmbunătățirea calității somnului poate reduce semnificativ frecvența [5], severitatea și durata atacurilor de migrenă.

Cum influențează somnul debutul și progresia migrenei?

Influența somnului asupra migrenei începe la nivel neurologic. Anumite regiuni ale creierului, precum hipotalamus și trunchiul cerebral, mediază această relație prin reglarea ritmurilor circadiene și a căilor de transmitere a durerii [6].

Atunci când somnul este insuficient sau excesiv de lung, aceste mecanisme sunt perturbate, ceea ce favorizează apariția atacurilor de migrenă. În consecință, abaterile de la un tipar normal de somn reprezintă factori declanșatori pentru cel puțin o treime dintre pacienții cu migrenă [7].

Aceste dereglări afectează și echilibrul unor neurotransmițători, precum serotonina [8] și dopamina, implicați în inițierea migrenei.

În plus, somnul perturbat afectează progresul migrenei în funcție de carateristicile sale. Astfel, insomnia face creierul mai sensibil la stimuli (lumină sau zgomote), în timp ce somnul fragmentat reduce toleranța la durere, intensificând severitatea migrenei [9].

Tulburările cronice ale somnului contribuie la transformarea migrenei episodice în migrenă cronică, o afecțiune caracterizată prin atacuri frecvente și persistente [10].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți deseori migrene și probleme cu somnul, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Somnul înainte și după un episod de migrenă

Pacienții care suferă de migrenă au tipare alterate de somn REM (somn cu mișcări rapide ale ochilor), ceea ce sugerează un somn restaurator afectat [11].

Înainte de migrenă, pacienții au simptome premonitorii [12] cu câteva ore sau chiar mai multe zile înaintea unui atac de migrenă precum:

• Oboseală persistentă,
• Somnolență diurnă excesivă.

Creierul produce o serie de modificări biochimice care afectează atât reglarea somnului, cât și căile de transmitere neuronală a durerii. Tulburările de somn anterioare unui atac de migrenă [13] se referă la:

• Dificultăți de adormire,
• Treziri frecvente,
• Modificări ale duratei somnului.

După o migrenă, pacienții resimt o nevoie acută de a dormi. În cele mai multe cazuri, somnul devine un mecanism natural de recuperare [14], ajutând la:

• Încetarea sau reducerea intensității unui atac de migrenă,
• Restabilirea echilibrului neurologic,
• Reducerea hipersensibilității senzoriale.

Cu toate acestea, în unele situații, somnul după o migrenă nu este întotdeauna restaurator acesta putând fi fragmentat [15].

Aceste tulburări pot indica declanșarea unei migrene contribuind activ la dezvoltarea acesteia. De exemplu, o noapte cu somn perturbat poate induce modificări fiziologice [16] (creșterea inflamației și tulburări vasculare craniene sau cervicale [17]) care măresc probabilitatea apariției migrenei.

Cum declanșează tulburările de somn migrena?

Tulburările de somn reprezintă cei mai importanți factori declanșatori ai migrenei. Aceste afecțiuni perturbă arhitectura normală a somnului, creând stres fiziologic care predispune creierul la atacuri de migrenă [18].

Cele mai importante tulburări de somn corelate cu atacurile de migrenă sunt:

• Insomnia,
• Apneea obstructivă în somn,
• Sindromul picioarelor neliniștite.
• Tulburarea de ritm circadian,
• Răspunsul crescut la stres,
• Somnul fragmentat.

Astfel, insomnia este asociată cu o frecvență crescută a migrenei [19], iar apneea obstructivă în somn poate declanșa migrena datorită reducerii aportului de oxigen [20].

Sindromul picioarelor neliniștite poate favoriza manifestarea somnului fragmentat [21].

Perturbarea ritmurilor circadiene [22,23] afectează eliberarea de hormoni, precum melatonina (hormonul somnului), care ar putea preveni apariția migrenei, în timp ce răspunsul crescut la stres [24] activează un sistem neuroendocrin complex care amplifică sensibilitatea la durere.

Fragmentarea cronică a somnului [25] determină apariția oboselii persistente, un declanșator important al atacurilor de migrenă.

Odată ce migrena devine cronică, tulburările de somn se intensifică din ce în ce mai mult [26] favorizând:

• Creșterea numărului de atacuri nocturne de migrenă,
• Fragmentare mai mare a somnului,
• Oboseală persistentă.

Somnul și controlul pe termen lung al migrenei

O serie de tulburări ale somnului corelate cu stilul de viață [27], pot imita sau exacerba tulburările clinice de somn, crescând și mai mult riscul de migrenă precum:

• Program de somn neregulat,
• Munca în ture.

Somnul are un rol esențial în prevenirea și controlul migrenei pe termen lung. Un program de somn stabil și o calitate bună a somnului reduc vulnerabilitatea creierului la factorii declanșatori ai migrenei [28].

Principalele măsuri utile includ:

• Menținerea unui program de somn constant,
• Îmbunătățirea calității somnului,
• Reducerea stresului și a factorilor emoționali declanșatori.

O provocare majoră în gestionarea atacurilor de migrenă o reprezintă ciclul auto-perpetuant dintre somnul deficitar și migrenă [29], care se manifestă astfel:

• Somnul deficitar declanșează migrena,
• Migrena perturbă somnul,
• Perturbarea somnului crește riscul viitor de migrenă.

Din acest motiv, tulburările de somn trebuie abordate ca parte integrantă a tratamentului migrenei. Intervențiile eficiente includ:

• Terapie cognitiv-comportamentală orientată pe insomnie [30],
• Îmbunătățiri ale igienei somnului (ora de culcare constantă, expunere redusă la ecrane seara) [31],
• Tratament medical pentru tulburările de somn subiacente [32].

Concluzii

Legătura dintre somn și migrenă este complexă și profund înrădăcinată în fiziologia creierului. Astfel, somnul influențează debutul, severitatea și progresia migrenei, în timp ce migrena, la rândul ei, perturbă tiparele de somn.

Această relație bidirecțională creează un ciclu care agravează ambele afecțiuni, dacă nu este tratată din timp, deoarece tulburările de somn sunt atât un declanșator, cât și o consecință a migrenei.

Prin urmare, îmbunătățirea calității somnului este esențială pentru controlul și prevenirea pe termen lung a migrenei.

Referințe

1. Stanyer EC, Brookes J, Pang JR, Urani A, Holland PR, Hoffmann J. Investigating the relationship between sleep and migraine in a global sample: a Bayesian cross-sectional approach. J Headache Pain. 2023;24(1):123. Published 2023 Sep 8. doi:10.1186/s10194-023-01638-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37679693/
2. Goadsby PJ, Holland PR, Martins-Oliveira M, Hoffmann J, Schankin C, Akerman S. Pathophysiology of Migraine: A Disorder of Sensory Processing. Physiol Rev. 2017;97(2):553-622. doi:10.1152/physrev.00034.2015. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5539409/
3. Vgontzas A, Li W, Mostofsky E, Rueschman M, Mittleman MA, Bertisch SM. Associations between migraine attacks and nightly sleep characteristics among adults with episodic migraine: a prospective cohort study. Sleep. 2020;43(7):zsaa001. doi:10.1093/sleep/zsaa001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31930318/
4. Tiseo C, Vacca A, Felbush A, et al. Migraine and sleep disorders: a systematic review. J Headache Pain. 2020;21(1):126. doi:10.1186/s10194-020-01192-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33109076/
5. Ikram W. The Correlation Between Migraine Frequency and Sleep Disturbances in Adults: A Cross-Sectional Study. Cureus. 2025;17(7):e87282. Published 2025 Jul 4. doi:10.7759/cureus.87282. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40755573/
6. Buture A, Gooriah R, Nimeri R, Ahmed F. Current Understanding on Pain Mechanism in Migraine and Cluster Headache. Anesth Pain Med. 2016;6(3):e35190. Published 2016 Apr 23. doi:10.5812/aapm.35190. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5018152/
7. Almansour NA, Alsalamah SS, Alsubaie RS, Alshathri NN, Alhedyan YA, Althekair’s FY. Association between migraine severity and sleep quality: a nationwide cross-sectional study. Front Neurol. 2025;16:1529213. doi:10.3389/fneur.2025.1529213. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11827218/
8. Viudez-Martínez A, Torregrosa AB, Navarrete F, García-Gutiérrez MS. Understanding the Biological Relationship between Migraine and Depression. Biomolecules. 2024;14(2):163. Published 2024 Jan 30. doi:10.3390/biom14020163. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10886628/
9. Waliszewska-Prosół M, Nowakowska-Kotas M, Chojdak-Łukasiewicz J, Budrewicz S. Migraine and Sleep-An Unexplained Association?. Int J Mol Sci. 2021;22(11):5539. Published 2021 May 24. doi:10.3390/ijms22115539. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8197397/
10. Vgontzas A, Pavlović JM. Sleep Disorders and Migraine: Review of Literature and Potential Pathophysiology Mechanisms. Headache. 2018;58(7):1030-1039. doi:10.1111/head.13358. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6527324/
11. Lange KS, Mecklenburg J, Overeem LH, et al. Prevalence and characteristics of rapid eye movement sleep behaviour disorder in adults with migraine: a cross-sectional screening study. Eur J Neurol. 2024;31(10):e16403. doi:10.1111/ene.16403. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38967111/
12. Eigenbrodt AK, Christensen RH, Ashina H, et al. Premonitory symptoms in migraine: a systematic review and meta-analysis of observational studies reporting prevalence or relative frequency. J Headache Pain. 2022;23(1):140.doi:10.1186/s10194-022-01510-z.Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9655795/
13. Pescador Ruschel MA, De Jesus O. Migraine Headache. [Updated 2024 Jul 5]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560787/
14. Blau JN. Resolution of migraine attacks: sleep and the recovery phase. J Neurol Neurosurg Psychiatry. 1982;45(3):223-226. doi:10.1136/jnnp.45.3.223. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7086442/
15. Stanyer EC, Brookes J, Pang JR, Urani A, Holland PR, Hoffmann J. Investigating the relationship between sleep and migraine in a global sample: a Bayesian cross-sectional approach. J Headache Pain. 2023;24(1):123. doi:10.1186/s10194-023-01638-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10486047/
16. Fernández-de-Las-Peñas C, Fernández-Muñoz JJ, Palacios-Ceña M, Parás-Bravo P, Cigarán-Méndez M, Navarro-Pardo E. Sleep disturbances in tension-type headache and migraine. Ther Adv Neurol Disord. 2017;11:1756285617745444. Published 2017 Dec 6. doi:10.1177/1756285617745444. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5784553/
17. Kapoor S. Headache attributed to cranial or cervical vascular disorders. Curr Pain Headache Rep. 2013;17(5):334. doi:10.1007/s11916-013-0334-y. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3631521/
18. Kim SJ, Han KT, Jang SY, Yoo KB, Kim SJ. The Association between Migraine and Types of Sleep Disorder. Int J Environ Res Public Health. 2018;15(12):2648. Published 2018 Nov 26. doi:10.3390/ijerph15122648. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6313424/
19. Ouyang D, Liu Y, Xie W. Exploring the Causal Relationship Between Migraine and Insomnia Through Bidirectional Two-Sample Mendelian Randomization: A Bidirectional Causal Relationship. J Pain Res. 2024;17:2407-2415. doi:10.2147/JPR.S460566. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11268570/
20. Kristiansen HA, Kværner KJ, Akre H, Overland B, Russell MB. Migraine and sleep apnea in the general population. J Headache Pain. 2011;12(1):55-61. doi:10.1007/s10194-010-0268-2. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3056010/
21. d’Onofrio F, Cropano M, Panzino G, et al. Migraine and Restless Legs Syndrome: A Meta-Analysis. J Sleep Res. doi:10.1111/jsr.70202. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40968706/
22. Almansour NA, Alsalamah SS, Alsubaie RS, Alshathri NN, Alhedyan YA, Althekair’s FY. Association between migraine severity and sleep quality: a nationwide cross-sectional study. Front Neurol. 2025;16:1529213. doi:10.3389/fneur.2025.1529213. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11827218/
23. Ong JC, Taylor HL, Park M, et al. Can Circadian Dysregulation Exacerbate Migraines?. Headache. 2018;58(7):1040-1051. doi:10.1111/head.13310. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6113105/
24. Sic A, Bogicevic M, Brezic N, Nemr C, Knezevic NN. Chronic Stress and Headaches: The Role of the HPA Axis and Autonomic Nervous System. Biomedicines. 2025;13(2):463. Published 2025 Feb 13. doi:10.3390/biomedicines13020463. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11852498/
25. Bertisch SM, Li W, Buettner C, et al. Nightly sleep duration, fragmentation, and quality and daily risk of migraine. Neurology. 2020;94(5):e489-e496. doi:10.1212/WNL.0000000000008740. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7080287/
26. American Migraine Foundation, Migraine and Sleep: Understanding the Two-Way Connection. Available at: https://americanmigrainefoundation.org/resource-library/migraine-and-sleep-understanding-the-two-way-connection/
27. Jiyeon S, Oragun R, Dennis S, et al. Lifestyle and Behavioral Enhancements of Sleep: A Review. Am J Lifestyle Med. Published online January 7, 2026. doi:10.1177/15598276251410479. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12779539/
28. Goadsby PJ. Putting migraine to sleep: Rexants as a preventive strategy. Cephalalgia. 2015;35(5):377-378. doi:10.1177/0333102414566196. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25576464/
29. Chen YM, Wang JH, Liang CS, Lin YK, Yang FC. Clinical and psychological predictors of sleep quality in chronic migraine: a preliminary retrospective analysis study. BMC Neurol. 2025;25(1):156. Published 2025 Apr 11. doi:10.1186/s12883-025-04165-w. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11987233/
30. Walker J, Muench A, Perlis ML, Vargas I. Cognitive Behavioral Therapy for Insomnia (CBT-I): A Primer. Klin Spec Psihol. 2022;11(2):123-137. doi:10.17759/cpse.2022110208. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10002474/
31. National Health Service, How to fall asleep faster and sleep better. Available at: https://www.nhs.uk/every-mind-matters/mental-wellbeing-tips/how-to-fall-asleep-faster-and-sleep-better/
32. Abad VC, Guilleminault C. Diagnosis and treatment of sleep disorders: a brief review for clinicians. Dialogues Clin Neurosci. 2003;5(4):371-388. doi:10.31887/DCNS.2003.5.4/vabad. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3181779/