Convulsiile febrile la copii

Convulsiile febrile la copii

Convulsiile febrile la copiii mici (cu vârste între 6 luni și 5 ani) sunt evenimente neurologice, care apar atunci când temperatura corporală depășește 38°C, acestea putând fi asociate cu infecții virale, insomnie, traumatisme cranio-cerebrale, boli autoimune, predispoziție genetică, etc [1].

Deși debutul brusc al unei convulsii poate fi îngrijorător pentru părinți, majoritatea convulsiilor febrile sunt benigne, autolimitante și nu dau complicații. Ele apar în primele 24 de ore de la declanşarea unei boli asociate cu febră [2].

Convulsiile febrile la copii pot fi recunoscute prin tremurături ale corpului, uneori pe o singură parte, ele putând fi localizate la nivelul mâinilor sau picioarelor, iar în unele cazuri copilul poate deveni rigid [3].

Dacă convulsiile durează mai mult de 5 minute și sunt însoțite de greață, vărsături, somnolență persistentă, probleme respiratorii sau rigiditate la nivelul gâtului, atunci este necesară solicitarea unei ambulanțe [4].

Prin creșterea gradului de conștientizare și cunoștințe, părinții și îngrijitorii pot răspunde în mod adecvat și cu încredere atunci când se confruntă cu un astfel de eveniment.

Ce sunt convulsiile febrile?

O convulsie febrilă apare atunci când creierul unui copil reacționează la o creștere a temperaturii corpului, cauzată de o infecție și nu e generată de o tulburare neurologică. Astfel, caracteristicile convulsiilor febrile sunt următoarele [5]:

• Apar în asociere cu o febră peste 38°C,
• Afectează copiii între 6 luni și 5 ani,
• Nu sunt cauzate de epilepsie sau boli neurologice,
• Apar în timpul infecțiilor obișnuite din copilărie.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă ați observat la copilul dumneavoastră oricare din simptomele amintite și bănuiți că ar putea fi vorba de convulsii febrile, o evaluare a acestor probleme poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum sunt clasificate convulsiile febrile la copii?

Convulsiile febrile la copii sunt clasificate în două categorii:

• convulsii febrile simple (reprezentând 75% din cazuri)
• convulsii febrile complexe [6].

Caracteristicile convulsiilor febrile simple [7] sunt:

• Criză generalizată care implică întregul corp,
• Durată mai scurtă de 15 minute,
• Apar o singură dată într-o perioadă de 24 de ore,
• Nu există anomalii neurologice

Caracteristicile convulsiilor complexe [7] sunt:

• Durată mai mare de 15 minute,
• Pot apărea de mai multe ori în timpul aceleiași boli febrile,
• Pot afecta doar o parte a corpului sau membrele,
• Posibila prezență a unei anomalii neurologice preexistente.

Convulsiile febrile sunt, de obicei, inofensive. Cu toate acestea, convulsiile febrile pot indica uneori o afecțiune subiacentă mai gravă. Din acest motiv, este necesară o evaluare de specialitate.

Care sunt cauzele și factorii de risc ale convulsiilor febrile la copii ?

Mecanismul exact al convulsiilor febrile nu este pe deplin înțeles, dar există o interacțiune între susceptibilitatea genetică și factorii de mediu [8]. Febra reprezintă factorul declanșator, dar nu toți copiii cu febră manifestă convulsii. Astfel, cele mai importante cauze sunt infecțiile asociate cu febră peste 38°C [9], care pot fi:

• Infectii virale (virus gripal, adenovirus, rozeola infantum).
• Infecții bacteriene (mai puțin frecvente).

Convulsiile febrile sunt determinate de febră, nu de agentul infecțios specific. S-a observat că o convulsie apare în faza inițială a unei boli. Pediatrii consideră că o creștere rapidă a temperaturii este responsabilă de provocarea unei convulsii febrile; cu toate acestea, nu există date clinice care să susțină această ipoteză [10].

Din acest motiv, convulsiile febrile pot apare înainte ca părinții să observe primele semne de febră la copil [11]. Factorii de risc ai apariției convulsiilor febrile [12] sunt:

• Istoric familial de convulsii febrile,
• Vârsta copilului,
• Convulsii febrile anterioare și riscul de recidivă,
• Întârzieri de dezvoltare, complicaţii prenatale sau perinatale,
• Deficiențe nutritive.

Riscul de recurență a convulsiilor febrile este mai mare dacă ele apar și la febră relativ scăzută [13], sau în urma unor vaccinuri (vaccinul rujeolic-oreion-rubeolă sau anumite vaccinuri gripale) care declanșează ocazional febră, fără a provoca epilepsie sau leziuni neurologice.

Istoric familial de convulsii febrile

Astfel, copiii cu antecedente familiale de convulsii febrile prezintă un risc estimat la 6% din cazuri [14] mai multe gene asociate cu excitabilitatea neuronală contribuind la această tendință [15]. De exemplu, dacă părintele a avut convulsii febrile în copilărie, atunci copilul său poate avea o probabilitate mai mare de a manifesta convulsii febrile.

Vârsta copilului

Creierul imatur al unui copil poate fi sensibil la schimbările bruște de temperatură. Pe măsură ce sistemul nervos se maturizează, susceptibilitatea la convulsii febrile scade, făcându-le mai puțin frecvente după vârsta de 5 ani [16].

Convulsii febrile anterioare și riscul de recidivă

Aproximativ o treime dintre copiii care au avut convulsii febrile vor avea un alt episod în timpul unei boli febrile ulterioare. Riscul de recidivă este mai mare la copiii care au avut primele convulsii febrile o vârstă mai fragedă sau care dezvoltă convulsii cu febră relativ scăzută [17].

Întârzieri în dezvoltare, complicaţii prenatale sau perinatale

Întârzierile în dezvoltare, șederea prelungită în unitățile de terapie intensivă neonatală și anumite complicații prenatale sau perinatale reprezintă un factor de risc pentru convulsii febrile la copii [14].

Deficiențe nutritive

Copiii care manifestă convulsii febrile, au o probabilitate aproape de două ori mai mare de a avea deficit de fier decât cei cu boli febrile fără convulsii. Analizele pentru diaree infecțioasă sunt recomandate la copiii care prezintă convulsii febrile [18].

Înțelegerea acestor cauze și factori de risc îi ajută pe clinicieni să identifice copiii vulnerabili și oferă asigurări familiilor cu privire la natura în general benignă a convulsiilor febrile.

Cum se manifestă un episod convulsiv?

Majoritatea episoadelor convulsive urmează un model caracteristic. De exemplu, un copil cu febră poate să-și piardă brusc cunoștința și să manifeste contracții musculare involuntare. Cele mai importante semne și simptome tipice [1-5,19] sunt:

• Pierderea bruscă a conștienței,
• Rigidizarea membrelor,
• Mișcări sau smucituri ritmice involuntare,
• Ochii se rotesc în sus,
• Respirație neregulată,
• Albăstrirea buzelor (din cauza scăderii aportului de oxigen).

Aceste modificări produc o teamă considerabilă în rândul părinților sau îngrijitorilor, dar, cele mai multe convulsii febrile durează maxim 5 minute. Ulterior, copilul intră într-o etapă de recuperare caracterizată prin somnolență, confuzie, oboseală sau iritabilitate temporară care durează câteva ore, copilul revenind la un comportament normal [20].

Pierderea bruscă a capacității de răspuns și mișcările anormale ale corpului pot crea impresia unui pericol iminent. Cu toate acestea, majoritatea convulsiilor febrile se opresc de la sine și nu provoacă leziuni cerebrale [21].

În timpul unei convulsii, părinții sau îngrijitorii au nevoie să se concentreze pe siguranța copilului. Astfel, copilul trebuie culcat pe o parte, pentru a menține căile respiratorii deschise. Îmbrăcămintea din jurul gâtului trebuie slăbită, îndepărtând obiectele care ar putea provoca răni [22].

Părinții nu trebuie să încerce niciodată să blocheze mișcările involuntare ale copilului [3].

Când este necesară atenția medicală?

Deși majoritatea convulsiilor febrile sunt benigne, anumite situații necesită evaluare medicală pentru prevenirea complicațiilor, mai ales atunci când durata convulsiilor febrile depășește 5 minute [23,24].

Solicitați imediat asistență medicală, apelând telefonic serviciile de urgență (112) dacă în timpul unei convulsii febrile copilul:

• Are dificultăți de respirație,
• Nu revine la un comportament normal, sau rămâne inconștient după criză,
• Are și alte simptome (gât rigid, vărsături, sensibilitate la lumină, etc),
• Are vârsta sub 6 luni.

O convulsie febrilă care afectează doar o parte a corpului, reapare în 24 de ore sau durează mai mult de 15 minute necesită investigații suplimentare, inclusiv examen neurologic [25].

Investigațiile au rolul de a confirma diagnosticul, identificarea sursei febrei și excluderea afecțiunilor mai grave, care prezintă simptome asemănătoare [26].

Concluzii

Convulsiile febrile sunt evenimente obișnuite din copilărie, care apar în asociere cu febra, afectând copiii cu vârste între șase luni și cinci ani. Deși aspectul lor poate fi alarmant, majoritatea convulsiilor febrile sunt scurte, autolimitante și nu provoacă leziuni neurologice.

Infecțiile virale, predispoziția genetică, vârsta fragedă și creșterea rapidă a temperaturii corpului sunt factori importanți care contribuie la apariția convulsiilor. Din acest motiv, părinții ar trebui să recunoască semnele de avertizare care necesită asistență medicală de urgență.

Cu o evaluare adecvată, majoritatea copiilor se recuperează complet, continuând o dezvoltare neurologică și intelectuală normală, fără consecințe pe termen lung.

Referințe

1. Xixis KL, Samanta D, Smith T, et al. Febrile Seizure. [Updated 2024 Jan 19]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448123/
2. Tiwari A, Meshram RJ, Kumar Singh R. Febrile Seizures in Children: A Review. Cureus. 2022;14(11):e31509. Published 2022 Nov 14. doi:10.7759/cureus.31509. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9754740/
3. National Institutes of Health, Febrile Seizures. Available at: https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/febrile-seizures
4. Lovik K, Murr NI. Seizure. [Updated 2023 Feb 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430765/
5. Eilbert W, Chan C. Febrile seizures: A review. J Am Coll Emerg Physicians Open. 2022;3(4):e12769. Published 2022 Aug 23. doi:10.1002/emp2.12769. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9396974/
6. Leung AK, Hon KL, Leung TN. Febrile seizures: an overview. Drugs Context. 2018;7:212536. Published 2018 Jul 16. doi:10.7573/dic.212536. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6052913/
7. Eilbert W, Chan C. Febrile seizures: A review. JACEP Open, 3(4), e12769, 2022. Available at: https://www.jacepopen.com/article/S2688-1152(24)00279-0/fulltext
8. Sawires R, Buttery J, Fahey M. A Review of Febrile Seizures: Recent Advances in Understanding of Febrile Seizure Pathophysiology and Commonly Implicated Viral Triggers. Front Pediatr. 2022;9:801321. Published 2022 Jan 13. doi:10.3389/fped.2021.801321. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8793886/
9. El-Radhi AS. Fever in Common Infectious Diseases. Clinical Manual of Fever in Children. 2019;85-140. Published 2019 Jan 2. doi:10.1007/978-3-319-92336-9_5. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7122655/
10. Berg AT. Are febrile seizures provoked by a rapid rise in temperature?. Am J Dis Child. 1993;147(10):1101-1103. doi:10.1001/archpedi.1993.02160340087020. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8213683/
11. InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Fever in children: Learn More – What are febrile seizures? [Updated 2026 Jan 21]. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK401250/
12. Abbari I, Gueddari W, Bousfiha AA. An overview of risk factors in children with febrile seizures. Tunis Med. 2024;102(3):129-133. doi:10.62438/tunismed.v102i3.4474. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38545706/
13. Kumar N, Midha T, Rao YK. Risk Factors of Recurrence of Febrile Seizures in Children in a Tertiary Care Hospital in Kanpur: A One Year Follow Up Study. Ann Indian Acad Neurol. 2019;22(1):31-36. doi:10.4103/aian.AIAN_472_17. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6327698/
14. Nelson KB, Ellenberg JH. Prenatal and perinatal antecedents of febrile seizures. Ann Neurol. 1990;27(2):127-131. doi:10.1002/ana.410270206. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2317009/
15. van Esch A, Steyerberg EW, Berger MY, Offringa M, Derksen-Lubsen G, Habbema JD. Family history and recurrence of febrile seizures. Arch Dis Child. 1994;70(5):395-399. doi:10.1136/adc.70.5.395. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8017960/
16. Heydarian F, Bakhtiari E, Bay M. Risk factors of seizure and complex seizure in febrile children: a clinical study. BMC Pediatr. 2024;24(1):725. Published 2024 Nov 12. doi:10.1186/s12887-024-05215-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11555961/
17. Knudsen FU. Recurrence risk after first febrile seizure and effect of short term diazepam prophylaxis. Arch Dis Child. 1985;60(11):1045-1049. doi:10.1136/adc.60.11.1045. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3907504/
18. Hartfield DS, Tan J, Yager JY, et al. The association between iron deficiency and febrile seizures in childhood. Clin Pediatr (Phila). 2009;48(4):420-426. doi:10.1177/0009922809331800. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19229063/
19. Corsello A, Marangoni MB, Macchi M, et al. Febrile Seizures: A Systematic Review of Different Guidelines. Pediatr Neurol. 2024;155:141-148. doi:10.1016/j.pediatrneurol.2024.03.024. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38653182/
20. Abood W, Bandyopadhyay S. Postictal Seizure State. [Updated 2023 Jul 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526004/
21. American Academy of Pediatrics, Fact Checked: Febrile Seizures Do Not Cause Brain Damage or Long-Term Health Effects. Available at: https://www.aap.org/en/news-room/fact-checked/fact-checked-febrile-seizures-do-not-cause-brain-damage-or-long-term-health-effects/
22. Carter B, Cook G, Bray L, Collingwood A, Saron H, Rouncefield-Swales A. Parents’/caregivers’ fears and concerns about their child’s epilepsy: A scoping review. PLoS One. 2022;17(9):e0274001. Published 2022 Sep 6. doi:10.1371/journal.pone.0274001. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9447888/
23. Ferretti A, Riva A, Fabrizio A, et al. Best practices for the management of febrile seizures in children. Ital J Pediatr. 2024;50(1):95. doi:10.1186/s13052-024-01666-1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11089695/
24. Jones T, Jacobsen SJ. Childhood febrile seizures: overview and implications. Int J Med Sci. 2007;4(2):110-114. Published 2007 Apr 7. doi:10.7150/ijms.4.110. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1852399/
25. Bassan H, Barzilay M, Shinnar S, Shorer Z, Matoth I, Gross-Tsur V. Prolonged febrile seizures, clinical characteristics, and acute management. Epilepsia. 2013;54(6):1092-1098. doi:10.1111/epi.12164. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23551165/
26. Smith DK, Sadler KP, Benedum M. Febrile Seizures: Risks, Evaluation, and Prognosis. Am Fam Physician. 2019;99(7):445-450. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30932454/