Ce este neurodivergența?

Neurodivergența se referă la variațiile naturale ale modului în care funcționează creierul uman, procesarea informațiilor, comunicarea, învățarea și înțelegerea lumii. Termenii neurodiversitate și neurodivergență descriu concepte diferite, dar înrudite [1].

Astfel, în timp ce anumite diferențe neurologice se manifestă ca tulburări sau deficite, neurodivergența este un concept care acoperă o arie mai largă a diversității cognitive, venind în sprijinul indivizilor ale căror minți funcționează altfel decât ceea ce societatea consideră în mod tradițional „tipic” [2].

Indivizii neurodivergenți au aptitudini, provocări și perspective unice care influențează fiecare aspect al vieții lor de zi cu zi, de la educație și angajare până la relații interpresonale și identitatea de sine [3].

Unul dintre aspectele definitorii ale neurodivergenței este că percepția și procesarea informațiilor diferă semnificativ de tiparele neurotipice specifice persoanelor a căror dezvoltare și funcționare neurologică e considerată „normală” (cca 85%) [4].

Colaborarea cu un specialist familiarizat cu neurodivergența este esențială deoarece contribuie la înlăturarea convingerilor negative internalizate de-a lungul anilor de a fi „ciudat” sau inadaptat, prevenind auto-stigmatizarea [5].

Care este diferența dintre neurodiversitate și neurodivergență?

Neurodiversitatea se referă la variația naturală a funcționării creierului uman la nivelul populației, deoarece fiecare individ funcționează diferit, percepe realitatea în nuanțe proprii și interacționează cu lumea într-un mod unic [6].

În același timp, neurodiversitatea recunoaște diferențele neurologice – cum ar fi autismul, ADHD, dislexia și altele – ca forme normale ale diversității umane, asemenea diferențelor de etnie, gen sau personalitate [7].

Pe de altă parte, neurodivergența descrie un individ a cărui funcționare neurologică diferă de ceea ce este considerat neurotipic sau tipic statistic. O persoană neurodivergentă poate gândi, învăța, comunica sau răspunde la informații senzoriale diferit de majoritatea [8].

Pe scurt, neurodiversitatea se referă la diversitatea creierului uman la nivel social [9] în timp ce neurodivergența se referă la un individ al cărui creier funcționează diferit [10].

Prin urmare, neurodiversitatea pune accent pe acceptarea societății și schimbarea sistemică, în timp ce neurodivergența se concentrează pe experiențele individuale trăite [11].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă dumneavostră sau copilul dumneavoastră prezintă semne de neurodivergență, o evaluare completă poate fi utilă pentru a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

În ce forme se manifestă neurodivergența?

Neurodivergența nu reprezintă un diagnostic ci un termen care include o varietate de diferențe neurologice și de dezvoltare, asociate cu neurodivergența [12] precum:

Tulburări din spectrul autist,
Tulburare de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD),
Dislexie,
Dispraxie,
Discalculie,
Sindromul Tourette,
Tulburare obsesiv-compulsivă (în unele contexte),
Tulburări de procesare senzorială,
Comorbidități asociate.

Tulburări din spectrul autist

Indivizii cu tulburări din spectrul autist manifestă diferențe în comunicarea socială, procesarea senzorială, reglarea emoțională și tiparele de interese sau comportamente. Autismul există pe un spectru, ceea ce înseamnă că experiențele variază de la un individ la altul [13].

Tulburarea de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD)

Persoanele cu ADHD întâmpină dificultăți în reglarea atenției, sunt impulsive, având un management deficitar al timpului și funcționării executivă, dar pot avea creativitate, spontaneitate și concentrare intensă asupra domeniilor de interes [14].

Dislexia

Dislexia este o formă de neurodivergență, reprezentând o variație naturală în funcționarea creierului și nu un deficit de inteligență, deoarece persoanele cu dislexie procesează informațiile în moduri diferite față de neurotipici, având un mod unic de a înțelege lumea [15].

Dispraxia (tulburare de coordonare a dezvoltării)

Dispraxia este o afecțiune de neurodezvoltare care se încadrează în spectrul neurodivergenței deoarece creierul unei persoane cu dispraxie funcționează și procesează informațiile în moduri diferite față de neurotipici, influențând coordonarea fizică, abilitățile motorii fine și organizarea spațială [16].

Discalculia

Discalculia este o tulburare de dezvoltare neurofuncțională, inclusă în spectrul larg al neurodivergenței, având impact asupra raționamentului matematic și înțelegerea numerică. Ea evidențiază o diferență în funcționarea creierului, nu absența inteligenței sau interesului pentru învățare [17].

Sindromul Tourette

Sindromul Tourette este o tulburare de neurodezvoltare (reprezentând o formă de neurodivergență). Creierul unei persoane cu sindrom Tourette funcționează și procesează informațiile diferit față de un creier tipic, manifestându-se prin ticuri motorii și vocale involuntare, care debutează în copilărie [18].

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Tulburarea Obsesiv-Compulsivă este recunoscută ca făcând parte din spectrul neurodivergenței, deoarece creierul prezintă diferențe neurobiologice ale modulului de procesare a informațiilor, interpretarea fricii și gestionarea controlului [19].

Tulburarea bipolară și anumite tulburări de dispoziție

Integrarea tulburării bipolare și a anumitor tulburări de dispoziție în spectrul neurodivergenței reprezintă o perspectivă modernă, care mută accentul de la conceptul de „boală” la o variabilitate în funcționarea și structura creierului [20].

Diferențele de procesare senzorială

Diferențele de procesare senzorială în neurodivergență reprezintă o caracteristică fundamentală a modului în care creierul procesează informațiile, simte și reacționează la mediul înconjurător, precum sunete, lumină, texturi [21,22].

Comorbidități asociate

Neurodivergența poate include una sau mai multe afecțiuni de sănătate mintală, care se suprapun și sunt considerate comorbidități [23,24] precum:

Depresie,
Anxietate,
Tulburări comportamentale,
Dificultăți de reglare emoțională [25],
Probleme cu memoria de lucru, planificare și organizare.

Cum percep și procesează lumea persoanele neurodivergente?

Înțelegerea modului în care persoanele neurodivergente percep lumea și mediul înconjurător, se referă la:

Procesarea senzorială,
Stiluri de comunicare,
Procesarea emoțională,
Modele cognitive.

Procesarea senzorială

Indivizii neurodivergenți experimentează inputul senzorial mai intens. Luminile puternice pot fi dureroase, zgomotul de fundal poate fi copleșitor, iar texturile hainelor pot fi intolerabile [26].

Stiluri de comunicare

Unii indivizi neurodivergenți au comunicare directă, literală sau netradițională. Ei se confruntă cu interpretarea indiciilor sociale, a sarcasmului sau a semnificațiilor implicite, în timp ce alții comunică excepțional de bine în formate scrise sau structurate [27].

Procesarea emoțională

Răspunsurile emoționale la neurodivergenți, sunt intensificate, întârziate sau exprimate diferit. Reglarea emoțională este provocatoare, mai ales în condiții de stres sau suprasolicitare senzorială [28].

Modele cognitive

Majoritatea indivizilor neurodivergenți [29] au gândire asociativă bazată pe modele, raționament vizual sau spațial, concentrare profundă pe interese specifice și modalități atipice de rezolvare a problemelor [30].

Care sunt semnele timpurii ale neurodivergenței la copii și adulți?

La copii, neurodivergența devine vizibilă în copilăria timpurie, dar semnele nu sunt recunoscute imediat deoarece ele trebuie corelate cu etapele de dezvoltare, provocările școlare sau diferențele de comportament [31]. Aceste semne se referă la:

Vorbire întârziată sau modele de limbaj neobișnuite,
Dificultăți în menținerea atenției,
Mișcări sau comportamente repetitive (de exemplu balansare) sau ticuri involuntare,
Concentrare intensă pe interese specifice,
Dificultăți în interacțiunea socială,
Sensibilitate crescută la zgomote, textură sau lumini,
Probleme în urma rutinelor sau tranzițiilor,
Întârzieri în coordonarea motrică.

La adulți și adolescenți neurodivergența este observată și diagnosticată cu întârziere [32]. Ei înțeleg că sunt neurodivergenți numai după ce observă tipare în comportament, precum capacitatea de a rezolva probleme în moduri unice sau dificultăți persistente de adaptare [33].

Semnele neurodivergenței la adulți se referă la mecanisme de adaptare dezvoltate [34] în timp, cum ar fi:

Probleme în procesarea și organizarea informațiilor,
Dezorganizare persistentă,
Dificultate în gestionarea timpului,
Copleșire senzorială în mediile zilnice,
Un mod unic de a percepe timpul și prioritățile,
Dificultăți în menţinerea relaţiilor din cauza diferenţelor de comunicare,
Dificultăți în înțelegerea normelor sociale sau exprimarea emoțiilor,
Dificultăți în menținerea atenției sau hiperconcentrare pe anumite subiecte,
Gândire neconvențională, creativitate deosebită, abilități analitice remarcabile.

Recunoașterea acestor semne nu confirmă neurodivergența, dar ele pot indica necesitatea unei explorări suplimentare. La adulți, semnele pot fi mai subtile, mascate prin strategii de adaptare învățate [35].

Unele semne ale neurodivergenței observate la copii pot persista și la vârsta adultă [36], în funcție de etapele și caracteristicile de dezvoltare. Astfel, un copil cu dificultăți evidente de reglare emoțională [37] poate deveni un adult care pare „funcțional”, dar care depune un efort mare pentru a-și gestiona stresul sau suprastimularea.

Care sunt miturile și prejudecățile despre neurodivergență?

Concepțiile greșite despre neurodivergență contribuie în mod semnificativ la stigmatizare și excludere [38-40].

Cele mai des întîlnite mituri legate de neurodivergență consideră neurodivergența o boală care trebuie tratată. Neurodivergența nu este o boală. Deși este necesar sprijin de specialitate, mulți susținători pun accentul pe acceptare în detrimentul normalizării [41].

Alte mituri afirmă că indivizilor le lipsește inteligența, prin urmare ei nu pot reuși independent în viață. În realitate, inteligența variază foarte mult între indivizii neurodivergenți, la fel ca în cazul populației neurotipice. Indivizii neurodivergenți pot prospera în educație, cariere și relații [42].

Un alt mit afirmă faptul că neurodivergența este fie specifică doar copiilor, fie toată lumea are un fundal subtil de neurodivergență. În realitate, mulți adulți sunt neurodivergenți, dar rămân nediagnosticați până mai târziu în viață [43].

Aceste prejudecăți creează adesea mai multe bariere decât neurodivergența însăși. Deși toată lumea are trăsături unice, neurodivergența se referă la diferențe neurologice semnificative care afectează funcționarea [44].

Care sunt principalele provocări zilnice ale oamenilor neurodivergenți?

Viața de zi cu zi a oamenilor neurodivergenți, prezintă dificultăți unice în funcție de nevoile și mediile individuale. Acestea pot fi evidențiate prin:

Supraîncărcare senzorială (zgomot, aglomerație sau lumini în spații publice și locuri de muncă [45]),
Disfuncție executivă (probleme de planificare, organizare, prioritizare și gestionarea timpului [46]),
Așteptări sociale (regulile sociale nescrise pot crea confuzie, anxietate și epuizare [47]),
Mascarea (ascunderea comportamentelor naturale pentru a părea neurotipici [48]),
Probleme psihologice (excludere socială, stres, anxietate, depresie, stimă de sine scăzută [49]).

Cele mai multe provocări apar nu din neurodivergența în sine, ci din caracteristicile mediului social care nu oferă posibilități de adaptare persoanelor afectate [50].

Care sunt abilitățile asociate cu neurodivergența?

Neurodivergența este asociată cu aptitudini valoroase precum:

Creativitate și inovație (gândirea neconvențională și rezolvarea problemelor dificile [51]),
Hiperfocalizare profundă asupra sarcinilor semnificative cu o măiestrie excepțională [52],
Recunoașterea tiparelor, erorilor și conexiunilor greu observabile [53],
Onestitate și autenticitate, prin comunicare directă și consecvență etică [54],
Atenție crescută la detalii, observare meticuloasă și precizie deosebită [55],
Reziliență crescută (adaptabilitate și perseverență pentru a face față provocărilor [56]).

Recunoașterea acestor aptitudini la persoanele neurodivergente contribuie la schimbarea prejudecăților de la deficiențe la potențiale ce pot fi fructificate.

Când este recomandată o evaluare de specialitate?

Evaluarea profesională poate oferi claritate, și validare atunci când simptomele creează stres semnificativ, afectând calitatea vieții [57]. Aceasta poate fi recomandată atunci când:

Dificultățile interferează cu școala, serviciul sau relațiile interumane,
Apar provocări senzoriale sau emoționale persistente,
Epuizare socială determinată de „mimarea” comportamentului neurotipic,
La un copil se observă lipsa contactului vizual, a răspunsului la nume, a indicării cu degetul sau a interesului,
Tratamentele existente de gestionare a stresului nu sunt eficiente,
Un copil sau adolescent primește numeroase observații legate de comportament.

Evaluarea este realizată de o echipă multidisciplinară [58] formată din psihologi, psihiatri, neurologi și alți terapeuți de specialitate.

Care este importanța acceptării și includerii persoanelor neurodivergente?

Acceptarea și includerea pesoanelor neurodivergente în mediul social ar însemna respectarea diferențelor neurologice și nu solicitarea conformității. Incluziunea cuprinde schimbări practice [59], cum ar fi:

Stiluri de comunicare flexibile,
Medii prietenoase senzoriale,
Spații educaționale,
Ajustări la locul de muncă,
Reducerea stigmatizării.

Mediile incluzive trebuie să fie benefice pentru toată lumea prin: încurajarea empatiei, flexibilității și perspectivelor diverse. Pentru aceasta este nevoie de construirea unor grupuri de sprijin formate din oameni care înțeleg și acceptă neurodivergența [60].

De ce auzim tot mai des despre neurodivergență?

Creșterea interesului și a discuțiilor despre neurodivergență se datorează unei schimbări semnificative de paradigmă, care se referă la în modul în care societatea înțelege funcționarea creierului uman în prezent [61]. Auzim tot mai des despre neurodivergență [62] datorită:

Îmbunătățirii cunoștințelor despre dezvoltarea creierului și diversitatea cognitivă [63],
Modernizării metodelor de cercetare transdiagnostică și paradigma neurodiversității [64],
Accesului la informație prin rețele și comunități online care permit împărtășirea experiențelor [65],
Nevoilor crescute de adaptare a mediilor de învățare și lucru pentru includerea persoane neurodivergente [66],
Recunoașterii faptului că fiecare creier e configurat diferit, iar diversitatea cognitivă e firească [67].

Concluzii

Neurodivergența modifică ipotezele tradiționale despre ce înseamnă a gândi, a învăța și a ne comporta „normal”. Neurodivergența stimulează societatea să treacă dincolo de modelele bazate pe deficiență și boală și către o înțelegere plină de compasiune a diversității neurologice umane.

Indivizii neurodivergenți se pot confrunta cu provocări reale, dar au și perspective unice, aptitudini deosebite și contribuții care îmbogățesc comunitățile, locurile de muncă și cultura. Acceptarea, informațiile corecte și mediile incluzive sunt esențiale pentru ca oamenii neurodivergenți să fie apreciați cu adevărat.

Pe măsură ce gradul de conștientizare continuă să crească, societatea are ocazia de a redefini normalitatea – nu ca uniformitate, ci ca diversitate. Înțelegerea neurodivergenței se referă la recunoașterea și respectarea numeroaselor moduri în care mintea umană poate crea valori.

Referințe

Cleveland Clinic, Neurodivergent. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/23154-neurodivergent
Brielmaier R. Neurodiversity in children: Meaning, examples & diagnosis, Neurodivergent children. Available at: https://en.familienservice.de/-/neurodiversitaet-bei-kindern
The Unique Strengths of Neurodivergent Individuals. Available at: https://optimumstudentsupport.co.uk/the-unique-strengths-of-neurodivergent-individuals/
Neurotypical vs neurodivergent: A Practical Guide to Understanding. Available at: https://sachscenter.com/neurotypical-vs-neurodivergent/
Gray L, McNeill B, Pecora L, et al. Navigating neurodivergence: A scoping review to guide health professions educators. Med Educ. 2025;59(10):1037-1048. doi:10.1111/medu.15676. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12438025/
Miranda-Ojeda R, Wickramasinghe A, Ntolkeras G, Castanho I, Yassin W. The Neurodiversity Framework in Medicine: On the Spectrum. Dev Neurobiol. 2025;85(1):e22960. doi:10.1002/dneu.22960. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39874176/
Stenning A, Bertilsdotter-Rosqvist H. Neurodiversity studies: mapping out possibilities of a new critical paradigm. Disabil Soc. 2021;36(9):1532-1537. doi:10.1080/09687599.2021.1919503. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7611889/
Montague-Cardoso K, Beardon L, Kirby A. Neurodivergence and mental health-Recognising what needs championing and challenging. PLOS Ment Health. 2025;2(3):e0000271. Published 2025 Mar 17. doi:10.1371/journal.pmen.0000271. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12798544/
Shaw SCK, Brown MEL, Jain NR, et al. When I say … neurodiversity paradigm. Med Educ. 2025;59(5):466-468. doi:10.1111/medu.15565. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11976190/
The National Autistic Society, Autism and neurodiversity, What is neurodivergence?. Available at: https://www.autism.org.uk/advice-and-guidance/identity/autism-and-neurodiversity
Dwyer P. The Neurodiversity Approach(es): What Are They and What Do They Mean for Researchers?. Hum Dev. 2022;66(2):73-92. doi:10.1159/000523723. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9261839/
Kroll E, Lederman M, Kohlmeier J, Ballard J, Zant I, Fenkel C. Examining the mental health symptoms of neurodivergent individuals across demographic and identity factors: a quantitative analysis. Front Psychol. 2025;16:1499390. Published 2025 Mar 19. doi:10.3389/fpsyg.2025.1499390. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11961925/
Hodis B, Mughal S, Saadabadi A. Autism Spectrum Disorder. [Updated 2025 Jan 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525976/
Attention Deficit Disorder Association. Is ADHD Neurodivergent? Celebrating the Diversity of Human Thinking and Behavior. Available at: https://add.org/is-adhd-neurodivergent/
Leung E. A School Story, Not a Student Story: The Dyslexic Diagnosis Paradigm in Children’s and Young Adult Literature. Child Lit Educ. 2024;55(4):645-668. doi:10.1007/s10583-023-09529-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11569005/
Foundation for People with Learning Disabilities, Dyspraxia. Available at: https://www.learningdisabilities.org.uk/learning-disabilities/a-to-z/d/dyspraxia
NeuroBridge. Discover Neurodivergence – Dyscalculia. Available at: https://neurobridge.co.uk/blog/discover-neurodiversity-dyscalculia/
Graber A, Rizzo M. Tourette Syndrome: A Catalyst for Operationalizing Neurodiversity. Neurology. 2024;103(2):e209572. doi:10.1212/WNL.0000000000209572. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12313108/
Neff MA. Exploring the Overlap: OCD and the Neurodivergent Mind. Available at: https://neurodivergentinsights.com/obsessive-compulsive-disorder-neurodivergence/
Fletcher J, Nicole W. What to know about the relationship between bipolar disorder (BD) and neurodiversity. Healthline Media. Available at: https://www.medicalnewstoday.com/articles/bipolar-neurodivergent
Young L. Sensory processing and neurodivergence. Available at: https://www.tiimoapp.com/resource-hub/sensory-processing-difficulties
Patil O, Kaple M. Sensory Processing Differences in Individuals With Autism Spectrum Disorder: A Narrative Review of Underlying Mechanisms and Sensory-Based Interventions. Cureus. 2023;15(10):e48020. Published 2023 Oct 31. doi:10.7759/cureus.48020. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10687592/
Bonti E, Zerva IK, Koundourou C, Sofologi M. The High Rates of Comorbidity among Neurodevelopmental Disorders: Reconsidering the Clinical Utility of Distinct Diagnostic Categories. J Pers Med. 2024;14(3):300. Published 2024 Mar 11. doi:10.3390/jpm14030300. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10971064/
Sutherland O, Underwood L, Waldie KE. Determinants of anxiety in neurodivergent and functionally disabled youth: Findings from Growing Up in New Zealand. Sage Journals, Available at: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/27546330251378646
Michelini G, Bellato A. Emotional challenges in neurodivergent children and young people: Progress and open questions for research and practice. JCPP Adv. 2026;6(1):e70109. Published 2026 Feb 25. doi:10.1002/jcv2.70109. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12973159/
Meneguzzo P, Magno M, Garolla A, Bonello E, Tenconi E, Todisco P. The Hidden Spectrum Within Eating Disorders: Clustering Neurodivergent Traits and Sensory Sensitivity. Int J Eat Disord. 2025;58(11):2167-2181. doi:10.1002/eat.24529. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40820436/
Heasman B, Gillespie A. Neurodivergent intersubjectivity: Distinctive features of how autistic people create shared understanding. Autism. 2019;23(4):910-921. doi:10.1177/1362361318785172. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6512057/
Eccles JA, Quadt L, Garfinkel SN, Critchley HD. A model linking emotional dysregulation in neurodivergent people to the proprioceptive impact of joint hypermobility. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 2024;379(1908):20230247. doi:10.1098/rstb.2023.0247. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39005028/
Mahak S, Malone S, Elsherif M, Hand CJ, Morsanyi K. Academic anxiety and cognitive reflection in neurodivergence based on evidence from a large international sample. Sci Rep. 2025;15(1):37522. Published 2025 Oct 27. doi:10.1038/s41598-025-21504-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12559732/
Le Cunff AL, Giampietro V, Dommett E. Neurodiversity and cognitive load in online learning: A focus group study. PLoS One. 2024;19(4):e0301932. Published 2024 Apr 16. doi:10.1371/journal.pone.0301932. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11020716/
31. Seifouri M. Early Signs of Neurodivergence. Available at: https://abilitypsychologyservices.com/blog-%26-resources/f/talking-early-signs-of-neurodivergence
Barclay I, Sayal K, Ford T, et al. Investigating the reasons behind a later or missed diagnosis of attention-deficit/hyperactivity disorder in young people: A population cohort study. JCPP Adv. 2024;5(3):e12301. Published 2024 Dec 18. doi:10.1002/jcv2.12301. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12446718/
Mandy W, Midouhas E, Hosozawa M, Cable N, Sacker A, Flouri E. Mental health and social difficulties of late-diagnosed autistic children, across childhood and adolescence. J Child Psychol Psychiatry. 2022;63(11):1405-1414. doi:10.1111/jcpp.13587. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35174492/
Vargas-Salas O, Alcazar-Gonzales JC, Fernández-Fernández FA, Molina-Rodríguez FN, Paredes-Velazco R, Carcausto-Zea ML. Neurodivergence and the Workplace: A Systematic Review of the Literature. J Vocational Rehab. 2025;63(1):83-94. Available at: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/10522263251337564
Pagán AF, Flint DD, Loveland KA. Diagnosing Autism in Adults: Clinically Focused Recommendations. J Health Serv Psychol. 2024;50(2):103-111. doi:10.1007/s42843-024-00108-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12724529/
Chandler B, Mosoff S, Tchaconas A. Transition to adulthood for neurodivergent youth. Curr Opin Pediatr. 2026;38(1):117-125. doi:10.1097/MOP.0000000000001536. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41363191/
Lopez KC, Luby JL, Belden AC, Barch DM. Emotion dysregulation and functional connectivity in children with and without a history of major depressive disorder. Cogn Affect Behav Neurosci. 2018;18(2):232-248. doi:10.3758/s13415-018-0564-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6383365/
Disability Belongs. Combatting Misinformation: Understanding the Facts About Neurodivergence. Available at: https://www.disabilitybelongs.org/2025/10/combatting-misinformation-neurodivergence/
Magellan Health. Embracing Neurodiversity: Dispelling myths and fostering inclusive, thriving environments. Available at: https://www.magellanhealthinsights.com/2024/03/25/embracing-neurodiversity-dispelling-myths-and-fostering-inclusive-thriving-environments/
van Vught F. Neurodiversity at work: myths and stereotypes. Available at: https://auray.com/en/news/neurodiversity-at-work-myths-and-stereotypes/
Livio Francisco S C, Fabio Borges P, Pedro Henrique Resende M. Myths and facts in the treatment of neurodevelopmental disorders – other therapies. J Pediatr (Rio J). 2026;102 Suppl 1(Suppl 1):101452. doi:10.1016/j.jped.2025.101452. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41022135/
Armstrong T. The myth of the normal brain: embracing neurodiversity. AMA J Ethics. 2015;17(4):348-352. Published 2015 Apr 1. doi:10.1001/journalofethics.2015.17.4.msoc1-1504. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25901703/
Gardiner JH 4th. „Why can’t you be normal?”: an urgent call for social and institutional inclusivity of neurodivergent scientists in STEM workplaces. mBio. 2025;16(12):e0087325. doi:10.1128/mbio.00873-25. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2150751125007026
Curran P. Embracing Neurodiversity. Narrat Inq Bioeth. 2025;15(2):117-122. doi:10.1353/nib.2025.a974062. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41208675/
Kapp SK. Sensory-movement underpinnings of lifelong neurodivergence: getting a grip on autism. Front Integr Neurosci. 2025;19:1489322. Published 2025 Apr 14. doi:10.3389/fnint.2025.1489322. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12034742/
Otterman DL, Koopman-Verhoeff ME, White TJ, Tiemeier H, Bolhuis K, Jansen PW. Executive functioning and neurodevelopmental disorders in early childhood: a prospective population-based study. Child Adolesc Psychiatry Ment Health. 2019;13:38. Published 2019 Oct 22. doi:10.1186/s13034-019-0299-7. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6805591/
Black MH, Segers J, Mahdi S, Ingard C, de Puget VG, Bölte S. Resilience in neurodivergence: professional perspectives mapped to the World Health Organisations’ International Classification of Functioning. Sci Rep. 2025;15(1):37360. Published 2025 Oct 27. doi:10.1038/s41598-025-25079-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12559189/
McKinney A, O’Brien S, Maybin JA, Chan SWY, Richer S, Rhodes S. Camouflaging in neurodivergent and neurotypical girls at the transition to adolescence and its relationship to mental health: A participatory methods research study. JCPP Adv. 2024;4(4):e12294. Published 2024 Dec 17. doi:10.1002/jcv2.12294. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39734921/
Rho K, Bains JS, Wardell V, Rights JD, Palombo DJ, Kerns CM. Social exclusion partially mediates the association of autistic traits and anxiety in young adults. Res in Autism, 2025, Vol 127. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S3050656525001531
Black MH, Helander J, Segers J, Ingard C, Bervoets J, de Puget VG, Bölte S. Resilience in the face of neurodivergence: A scoping review of resilience and factors promoting positive outcomes. Clin Psychol Rev. 2024, Vol 113. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272735824001089
Axbey H, Beckmann N, Fletcher-Watson S, Tullo A, Crompton CJ. Innovation through neurodiversity: Diversity is beneficial. Autism. 2023;27(7):2193-2198. doi:10.1177/13623613231158685. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10504802/
Pasarín-Lavín T, García T, Abín A, Rodríguez C. Neurodivergent students. A continuum of skills with an emphasis on creativity and executive functions. Appl Neuropsychol Child. Published online September 25, 2024. doi:10.1080/21622965.2024.2406914. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39319695/
Crespi B. Pattern Unifies Autism. Front Psychiatry. 2021;12:621659. Published 2021 Feb 12. doi:10.3389/fpsyt.2021.621659. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7907419/
Späth EMA, Jongsma KR. Autism, autonomy, and authenticity. Med Health Care Philos. 2020;23(1):73-80. doi:10.1007/s11019-019-09909-3. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31165390/
Uddin LQ. Exceptional abilities in autism: Theories and open questions. Curr Dir Psychol Sci. 2022;31(6):509-517. doi:10.1177/09637214221113760. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9916188/
Black MH, Helander J, Segers J, et al. Resilience in the face of neurodivergence: A scoping review of resilience and factors promoting positive outcomes. Clin Psychol Rev. 2024;113:102487. doi:10.1016/j.cpr.2024.102487. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39178757/
Elsankary M, Iyamu S, Faith Ndebele N. Neurodiversity Assessments and Management in Community Mental Health Services. BJPsych Open. 2025;11(Suppl 1):S137. Published 2025 Jun 20. doi:10.1192/bjo.2025.10377. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12242222/
Alenezi S, Alkhiri A, Hassanin W, et al. Findings of a Multidisciplinary Assessment of Children Referred for Possible Neurodevelopmental Disorders: Insights from a Retrospective Chart Review Study. Behav Sci (Basel). 2022;12(12):509. doi:10.3390/bs12120509. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9774162/
Jenson RJ, Lee MS, Day AD, Hughes AE, Maroushek EE, Roberts KD. Effective inclusion practices for neurodiverse children and adolescents in informal STEM learning: a systematic review protocol. Syst Rev. 2023;12(1):109. doi:10.1186/s13643-023-02278-2. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10314471/
Dark J. Eight principles of neuro-inclusion; an autistic perspective on innovating inclusive research methods. Front Psychol. 2024;15:1326536. Published 2024 Feb 27. doi:10.3389/fpsyg.2024.1326536. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10935734/
Lai ECL, Aoki A, Seera G. Embracing neurodiversity: shifting from deficit-based model to strength-based model. East Asian Arch Psychiatry. 2025;35(2):123-127. doi:10.12809/eaap2518. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40583753/
Sonuga-Barke EJS. Paradigm ‘flipping’ to reinvigorate translational science: Outlining a neurodevelopmental science framework from a ‘neurodiversity’ perspective. J Child Psychol Psychiatry. 2023;64(10):1405-1408. doi:10.1111/jcpp.13886. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37706585/
Manalili MAR, Pearson A, Sulik J, et al. From Puzzle to Progress: How Engaging With Neurodiversity Can Improve Cognitive Science. Cogn Sci. 2023;47(2):e13255. doi:10.1111/cogs.13255. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7616419/
Fletcher-Watson S. Transdiagnostic research and the neurodiversity paradigm: commentary on the transdiagnostic revolution in neurodevelopmental disorders by Astle et al. J Child Psychol Psychiatry. 2022;63(4):418-420. doi:10.1111/jcpp.13589. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35187674/
Le Cunff AL, Giampietro V, Dommett E. Neurodiversity and cognitive load in online learning: A focus group study. PLoS One. 2024;19(4):e0301932. Published 2024 Apr 16. doi:10.1371/journal.pone.0301932. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11020716/
Doyle N. Neurodiversity at work: a biopsychosocial model and the impact on working adults. Br Med Bull. 2020;135(1):108-125. doi:10.1093/bmb/ldaa021. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7732033/
Mohammad SI, Azzam ER, Vasudevan A, Ismail SM, Ayaz H, Prasad KDV. Precision neurodiversity: personalized brain network architecture as a window into cognitive variability. Front Hum Neurosci. 2025;19:1669431. Published 2025 Nov 12. doi:10.3389/fnhum.2025.1669431. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12647089/