Care este legătura dintre somn și epilepsie?

Deasemenea, somnul poate favoriza sau inhiba activitatea epileptică, în funcție de stadiul său și de particularitățile pacientului [3,4]. În același timp, epilepsia perturbă structura normală a somnului, ducând frecvent la somn fragmentat și odihnă ineficientă.

Tulburările de somn, precum insomnia sau apneea obstructivă, sunt frecvente la pacienții cu epilepsie și pot crește riscul de apariție a crizelor [5].

Din acest motiv, menținerea unui somn de calitate este o componentă importantă în controlul epilepsiei și reducerea frecvenței crizelor [6].

Cum influențează somnul debutul și controlul crizelor epileptice?

Când nu dormim destul, creierul apasă mai tare pe „accelerație” și mai puțin pe „frână”. În felul acesta, devenim mai agitați, și reacționăm mai intens. Creierul devine mai excitabil, ceea ce crește riscul apariției crizelor epileptice [7].

Influența somnului asupra activității epileptice depinde de etapele acestuia. Somnul Non-REM favorizează apariția crizelor, în timp ce somnul REM are un efect protector [8].

În timpul somnului NREM, activitatea creierului este sincronizată, ceea ce favorizează propagarea descărcărilor electrice anormale, crescând riscul de crize de epilepsie [9].

Cu toate acestea, chiar și atunci când nu apar crize vizibile, creierul unei persoane cu epilepsie poate avea descărcări electrice anormale în timpul somnului, mai ales în faza NREM [10]. Acestea perturbă somnul fără ca pacientul să-și dea seama, favorizând probleme cognitive, oboseală și o calitate mai scăzută a vieții.

În timpul somnului REM activitatea creierului este desincronizată, asemănătoare cu starea de veghe, suprimând descărcările epileptice [11]. Din acest motiv, somnul REM este considerat protector împotriva crizelor.

Din punct de vedere clinic, privarea de somn este folosită ca instrument de diagnostic în timpul testării EEG, deoarece crește probabilitatea detectării activității cerebrale anormale [12].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți un diagnostic de epilepsies au simptome specific si experimentati probleme de somn, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Somnul înainte și după o criză epileptică: ce se întâmplă în organism?

Din punct de vedere cronologic, pacienții cu epilepsie trec prin mai multe etape ce pot fi grupate în:

Perioada premergătoare crizelor,
Etapa declanșării crizelor,
Etapa de manifestări a crizelor,
Perioada postictală (după criză).

Perioada premergătoare crizelor

Perioada premergătoare crizelor, este caracterizată prin modificări subtile ale tiparelor de somn [13] precum:

Somn agitat sau fragmentat;
Vise neobișnuite, intense;
Modificări ale activității cerebrale detectabile prin EEG;
Creșterea treptată a activității electrice anormale din creier.

Etapa declanșării crizelor

Aceasta poate fi observată în momentele cele mai vulnerabile ale somnului precum intrarea sau ieșirea din somnul NREM [14]. Aceste perioade sunt caracterizate prin instabilitate neuronală care favorizează declanșarea convulsiilor.

Etapa de manifestări a crizelor

Etapa de manifestări a crizelor, care apar în timpul somnului, se referă la diverse evenimente care perturbă sau întrerup somnul (în funcție de severitatea lor) precum:

Mișcări involuntare (smucituri, rigiditate) [15],
Modificări ale ritmului cardiac [16],
Modificări ale tiparelor de respirație [17].

Perioada postictală

Perioada postictală (după criză) este o etapă caracterizată de oboseală profundă, confuzie și o nevoie accentuată de somn, deoarece creierul pare să intre într-un mod de recuperare, timp în care activitatea neuronală e suprimată. Somnul e mai profund dar de calitate scăzută [18].

Crizele nocturne repetate favorizează întreruperea cronică a somnului, exacerbând și mai mult epilepsia [19].

Care sunt principalele tulburări de somn asociate cu epilepsia?

Pacienții cu epilepsie au frecvent una sau mai multe tulburări de somn [20], care agravează afecțiunea, precum:

Insomnia,
Apneea obstructivă în somn,
Parasomniile,
Somnul fragmentat.

Insomnia

Insomnia este cauzată de anxietatea legată de convulsii, efectele secundare ale medicamentelor sau impactul direct al activității epileptice asupra creierului [21]. Astfel, dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit favorizează privarea de somn, care, la rândul ei contribuie la apariția crizelor.

Apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn, se referă la întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului, hipoxie (niveluri reduse de oxigen) și treziri frecvente [22]. Aceasta fragmentează somnul, mărind numărul convulsiilor prin stresarea creierului și a sistemului cardiovascular [23].

Parasomniile

Parasomniile, asociate cu epilepsia [24] sunt somnambulismul, coșmarurile nocturne și trezirile confuzionale (treziri parțiale din somnul profund, manifestate prin dezorientare, vorbire incoerentă, reacții lente și comportament bizar) [25].

Unele evenimente epileptice pot imita parasomniile, complicând diagnosticul. Distincția dintre aceste afecțiuni necesită adesea studii detaliate ale somnului și monitorizare EEG [26].

Somnul fragmentat

Somnul fragmentat, se referă la perturbarea structurii normale a somnului datorită trezirilor frecvente și activității cerebrale anormale. Durata totală a somnului poate fi adecvată, dar de slabă calitate, favorizând somnolență diurnă, dificultăți cognitive și rezistență redusă la convulsii [27].

Medicamentele antiepileptice influențează somnul. Unele produc somnolență, în timp ce altele interferează cu arhitectura somnului [28].

Somnul și controlul pe termen lung al epilepsiei

Somnul influențează neuroplasticitatea, (capacitatea creierului de a se adapta și reorganiza) [29], în special în timpul somnului NREM profund, prin:

Procese de consolidare a memoriei,
Reducerea circuitelor neuronale anormale care contribuie la epilepsie.

Un aspect esențial în gestionarea crizelor de epilepsie [30] este igiena somnului, adică obiceiurile care susțin un somn regulat și de calitate [31], precum:

Menținerea unui program de somn constant,
Crearea unui mediu confortabil pentru somn,
Evitarea stimulentelor (ex. cofeină) înainte de culcare.

În unele cazuri, îmbunătățirea tiparelor de somn favorizează reduceri semnificative ale numărului de crize fără modificări ale medicației. De exemplu, tratarea tulburărilor de somn (precum apneea în somn) [32] poate îmbunătăți controlul crizelor. Astfel, somnul devine un factor terapeutic.

Tulburările de somn influențează starea psihică favorizând apariția depresiei și anxietății [33], putând contribui, și la declanșarea sau agravarea episoadelor de epilepsie.

Concluzii

Legătura dintre somn și epilepsie este profundă și bidirecțională. Somnul poate favoriza sau inhiba crizele de epilepsie, în funcție de calitatea, durata și structura sa. Privarea de somn este un factor declanșator major al crizelor.

Astfel, perioadele dinainte și de după crize sunt marcate prin modificări fiziologice precum somn perturbat și alterarea funcției cerebrale.

Tulburările de somn, precum insomnia, apneea în somn, parasomniile și somnul fragmentat, sunt frecvente la persoanele cu epilepsie și pot agrava afecțiunea dacă nu sunt tratate.

Prin urmare, îmbunătățirea calității somnului și abordarea tulburărilor de somn subiacente, reduce frecvența crizelor, îmbunătățind funcția cognitivă.

Referințe

Kotagal P, Yardi N. The relationship between sleep and epilepsy. Semin Pediatr Neurol. 2008;15(2):42-49. doi:10.1016/j.spen.2008.03.007. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18555190/
Grigg-Damberger M, Foldvary-Schaefer N. Bidirectional relationships of sleep and epilepsy in adults with epilepsy. Epilepsy Behav. 2021;116:107735. doi:10.1016/j.yebeh.2020.107735. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33561767/
López-Zamora M, Cano-Villagrasa A, Cortés-Ramos A, Porcar-Gozalbo N. The Influence of Sleep Disorders on Neurobiological Structures and Cognitive Processes in Pediatric Population with ASD and Epilepsy: A Systematic Review. Eur J Investig Health Psychol Educ. 2023;13(11):2358-2372. Published 2023 Oct 27. doi:10.3390/ejihpe13110166. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10670909/
Carreño M, Fernández S. Sleep-Related Epilepsy. Curr Treat Options Neurol. 2016;18(5):23. doi:10.1007/s11940-016-0402-9. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27059342/
Mutlu A, Şişman AB, Günaydın S, Balcı BP. Sleep Disorders in Patients with Epilepsy. Noro Psikiyatr Ars. 2025;62(2):172-178. doi:10.29399/npa.28732. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40583955/
Stirling RE, Hidajat CM, Grayden DB, et al. Sleep and seizure risk in epilepsy: bed and wake times are more important than sleep duration. Brain. 2023;146(7):2803-2813. doi:10.1093/brain/awac476. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10316760/
Žiburkus J, Cressman JR, Schiff SJ. Seizures as imbalanced up states: excitatory and inhibitory conductances during seizure-like events. J Neurophysiol. 2013;109(5):1296-1306. doi:10.1152/jn.00232.2012. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3602838/
Nobili L, Cordani R, Arnaldi D, Mattioli P, Veneruso M, Ng M. Rapid eye movement sleep and epilepsy: exploring interactions and therapeutic prospects. J Sleep Res. 2025;34(2):e14251. doi:10.1111/jsr.14251. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38842061/
Halász P, Bódizs R, Ujma PP, Fabó D, Szűcs A. Strong relationship between NREM sleep, epilepsy and plastic functions – A conceptual review on the neurophysiology background. Epilepsy Res. 2019;150:95-105. doi:10.1016/j.eplepsyres.2018.11.008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30712997/
Samanta D, Al Khalili Y. Electrical Status Epilepticus in Sleep. [Updated 2024 Sep 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553167/
Peuvrier M, Fernandez L, Crochet S, Destexhe A, Salin PA. Experimental and computational analysis of REM sleep distributed cortical activity in mice. J Neurophysiol. 2025;134(5):1378-1395. doi:10.1152/jn.00344.2024. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40839408/
Zhang Y, Zeng GQ, Lu R, Ye X, Zhang X. The diagnostic value of sleep-deprived EEG in epilepsy: A meta-analysis. Seizure. 2024;121:211-216. doi:10.1016/j.seizure.2024.08.023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39236599/
Lanigar S, Bandyopadhyay S. Sleep and Epilepsy: A Complex Interplay. Mo Med. 2017;114(6):453-457.. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6139974
Minecan D, Natarajan A, Marzec M, Malow B. Relationship of epileptic seizures to sleep stage and sleep depth. Sleep. 2002;25(8):899-904. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12489898/
van der Veen S, Caviness JN, Dreissen YEM, et al. Myoclonus and other jerky movement disorders. Clin Neurophysiol Pract. 2022;7:285-316. Published 2022 Oct 6. doi:10.1016/j.cnp.2022.09.003. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9619152/
Chen W, Guo CL, Zhang PS, et al. Heart rate changes in partial seizures: analysis of influencing factors among refractory patients. BMC Neurol. 2014;14:135. Published 2014 Jun 20. doi:10.1186/1471-2377-14-135. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4080606/
Khan MA, Dev S, Kumari M, et al. Respiratory Dysfunction in Epileptic Encephalopathies: Insights and Challenges. Cureus. 2023;15(9):e46216. Published 2023 Sep 29. doi:10.7759/cureus.46216. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10613478/
Abood W, Bandyopadhyay S. Postictal Seizure State. [Updated 2023 Jul 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526004/
Klobucníková K, Carnická Z, Wagnerová H, Siarnik P. Is nocturnal epilepsy cause of disturbed quality of sleep and elevated daytime sleepiness?. Neuro Endocrinol Lett. 2014;35(5):405-410. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25275263/
Bazil CW. Epilepsy and sleep disturbance. Epilepsy Behav. 2003;4 Suppl 2:S39-S45. doi:10.1016/j.yebeh.2003.07.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14527482/
Planas-Ballvé A, Grau-López L, Jiménez M, Ciurans J, Fumanal A, Becerra JL. Insomnia and poor sleep quality are associated with poor seizure control in patients with epilepsy. Neurologia (Engl Ed). 2022;37(8):639-646. doi:10.1016/j.nrleng.2019.07.008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34649817/
Goyal M, Mishra P, Jaseja H. Obstructive sleep apnea and epilepsy: understanding the pathophysiology of the comorbidity. Int J Physiol Pathophysiol Pharmacol. 2023;15(4):105-114. Published 2023 Aug 15. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10509561/
Maniaci A, Lavalle S, Parisi FM, et al. Impact of Obstructive Sleep Apnea and Sympathetic Nervous System on Cardiac Health: A Comprehensive Review. J Cardiovasc Dev Dis. 2024;11(7):204. Published 2024 Jun 30. doi:10.3390/jcdd11070204. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39057624/
Peter-Derex L, Catenoix H, Bastuji H, Chouchou F. Parasomnia versus epilepsy: An affair of the heart?. Neurophysiol Clin. 2018;48(5):277-286. doi:10.1016/j.neucli.2018.08.002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30227947/
Flamand M, Boudet S, Lopes R, et al. Confusional arousals during non-rapid eye movement sleep: evidence from intracerebral recordings. Sleep. 2018;41(10):10.1093/sleep/zsy139. doi:10.1093/sleep/zsy139. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30016508/
Moro M, Sassi F, Cordani R, et al. Automated video-based differentiation of sleep-related hypermotor epilepsy and parasomnia episodes. NPJ Digit Med. 2026;9(1):144. Published 2026 Jan 8. doi:10.1038/s41746-025-02326-2. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12891581/
Vuong JS, York A, Garrett J, Connolly MJ, Devergnas A. Sleep fragmentation and decreased REM sleep in a primate model of diurnal cortical seizures. Epilepsy Res. 2021;178:106805. doi:10.1016/j.eplepsyres.2021.106805. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12118802/
Bazil CW. Effects of antiepileptic drugs on sleep structure : are all drugs equal?. CNS Drugs. 2003;17(10):719-728. doi:10.2165/00023210-200317100-00003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12873155/
Gorgoni M, D’Atri A, Lauri G, Rossini PM, Ferlazzo F, De Gennaro L. Is sleep essential for neural plasticity in humans, and how does it affect motor and cognitive recovery?. Neural Plast. 2013;2013:103949. doi:10.1155/2013/103949. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3693176/
Bhanudeep S, Madaan P, Sankhyan N, et al. Long-term epilepsy control, motor function, cognition, sleep and quality of life in children with West syndrome. Epilepsy Res. 2021;173:106629. doi:10.1016/j.eplepsyres.2021.106629. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33862315/
Herman ST. Epilepsy and sleep. Curr Treat Options Neurol. 2006;8(4):271-279. doi:10.1007/s11940-006-0017-7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16942670/
Vaughn BV, D’Cruz OF, Beach R, Messenheimer JA. Improvement of epileptic seizure control with treatment of obstructive sleep apnoea. Seizure. 1996;5(1):73-78. doi:10.1016/s1059-1311(96)80066-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8777557/
Goodman ML, Lee M, Springer A, et al. Sleep disturbance as a precursor to anxiety, depression, and PTSD among rural Kenyans: A cross-lagged panel analysis from a rural Kenyan interventional cohort. J Sleep Res. 2024;33(4):e14119. doi:10.1111/jsr.14119. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11164828/