Care este legătura dintre somn și consumul de substanțe psihoactive?

Care este legătura dintre somn și consumul de substanțe psihoactive?

Consumul de substanțe psihoactive modifică chimia sistemului nervos, reglarea emoțională și căile de recompensă din creier [1].

Deși multe substanțe psihoactive sunt folosite pentru relaxare sau pentru a induce somnul, în realitate ele perturbă arhitectura naturală a acestuia, favorizând apariția tulburărilor de somn [2].

Privarea cronică de somn crește vulnerabilitatea emoțională și slăbește autocontrolul, mărind probabilitatea de a apela la substanțe psihoactive ca mecanism de adaptare [3]. Somnul deficitar și consumul de substanțe psihoactive sunt într-o relație bidirecțională [4] deoarece:

• Consumul de substanțe psihoactive perturbă somnul,
• Somnul perturbat crește riscul de a consuma substanțe psihoactive.

Prioritizarea unui somn de calitate este necesară pentru refacerea creierului și a minții. În contextul tratamentului de detoxifiere [5], restabilirea tiparelor de somn sănătoase poate îmbunătăți semnificativ rezultatele.

Cum afectează substanțele psihoactive ciclul natural al somnului?

Cele mai importante grupe de substanțe psihoactive care afectează ciclul natural al somnului [6] sunt:

• Alcoolul,
• Stimulentele (cocaina, metamfetamina, excesul de cafeină),
• Canabinoizii,
• Opioidele.

Aceste substanțe afectează ciclul natural al somnului în funcție de modul lor de acțiune:

Alcoolul

Alcoolul reduce semnificativ somnul REM favorizând treziri frecvente în a doua jumătate a nopții [7]. Pe măsură ce efectul alcoolului dispare, creierul devine mai activ, favorizând somnul fragmentat [8].

Stimulentele

Stimulentele (cocaina, metamfetamina, excesul de cafeină) întârzie instalarea somnului scurtând durata totală [9]. Aceste substanțe contribuie la:

• Creșterea stării de alertă,
• Suprimarea capacității organismului de a se relaxa,
• Instalarea insomniei și a somnului agitat.

După dispariția efectelor stimulante, se poate manifesta o stare de somnolență excesivă, dar care nu duce la un somn odihnitor [10].

Canabinoizii

Canabinoizii utilizați pe termen lung reduc somnul REM (somnul cu mișcări rapide ale ochilor) [11] și pot crea dependență. După oprirea consumului apar vise vii și insomnie.

Opioidele

Opioidele (inclusiv analgezicele eliberate pe bază de rețetă) pot interfera cu somnul profund și tiparele de respirație. Consumul cronic de opioide este asociat cu tulburări de respirație în somn, reducând calitatea acestuia [12].

Consumul de substanțe psihoactive poate crea iluzia unui somn îmbunătățit. În realitate, ele perturbă ciclul natural al somnului, împiedicând creierul să se refacă [13].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă vă confruntați cu dependența de substanțe psihoactive și aveți un somn deficitar sau tulburat, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De ce privarea de somn crește vulnerabilitatea la consumul de substanțe psihoactive?

Privarea de somn crește vulnerabilitatea la consumul de substanțe psihoactive [14], deoarece afectează:

• Aria cerebrală responsabilă cu luarea deciziilor, rațiunea și autocontrolul;
• Sistemul de recompensă al creierului, mărind pofta și dorința de consum.

Acest lucru creează o vulnerabilitate semnificativă la consum. De exemplu, o persoană care nu a dormit bine se poate simți anxioasă [15], iritabilă sau deprimată, confruntându-se cu dificultăți în a face față stresului zilnic, iar substanțele psihoactive pot părea că oferă o scăpare imediată [16].

Acest cerc vicios este deosebit de frecvent în rândul persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Anxietatea și depresia sunt legate de insomnie, iar consumul de substanțe psihoactive poate deveni o formă greșită de automedicație având consecințe pe termen lung [17].

Privarea de somn crește riscul de recidivă la persoanele care se recuperează după dependență, pacienții cu insomnie fiind mai predispuși să revină la consumul de substanțe psihoactive [18].

Sevrajul nocturn: de ce nopțile sunt cele mai dificile în reducerea consumului?

Noaptea este cea mai dificilă perioadă pentru persoanele care încearcă să reducă sau să renunțe la consumul de substanțe psihoactive [19]. Acest lucru se datorează faptului că simptomele de sevraj se intensifică noaptea [20] precum:

• Agitație,
• Neliniște,
• Anxietate,
• Transpirație,
• Gânduri aglomerate,
• Insomnie.

Nopțile sunt deosebit de dificile în procesul de reducere sau renunțare la consum [21] deoarece:

• Creierul trebuie să învețe să se adapteze fără acestea [22].
• Simptomele de sevraj se manifestă mai ales la încercarea de a adormi [23].
• Liniștea nopții poate amplifica poftele de consum [24].

Aceasta se datorează faptului că în timpul zilei, distragerile precum munca, interacțiunea socială sau responsabilitățile pot reduce focalizarea minții asupra consumului de substanțe psihoactive.

Consumul de substanțe psihoactive înainte de culcare poate crea o dependență de acestea pentru a adormi, astfel că dificultatea de a adormi fără acestea reprezintă o piedică majoră în renunțarea la consum [25].

De ce somnul de calitate este esențial în recuperarea din consumul excesiv de substanțe psihoactive?

Somnul de calitate este esențial în procesul de recuperare după încetarea consumului de substanțe psihoactive [26] deoarece sunt necesare refacerea:

• Sănătății fizice,
• Rezistenței emoționale,
• Funcției cognitive.

Somnul de calitate, odihna adecvată și învățarea strategiilor de readaptare la o viață normală contribuie la:

• Vindecarea creierului și a corpului,
• Reglarea emoțională,
• Îmbunătățirea funcționării cognitive,
• Întărirea sistemului imunitar.

Vindecarea creierului și corpului este susținută de un somn de calitate deoarece în perioada consumului de substanțe psihoactive s-a modificat chimia creierului în ariile responsabile cu starea de recompensă, motivație și reglarea stresului [27].

Reglarea emoțională este îmbunătățită cu ajutorul somnului de calitate. Multe persoane care au consumat substanțe psihoactive recidivează din cauza emoțiilor copleșitoare, precum anxietate, tristețe sau frustrare [28].

Îmbunătățirea funcției cognitive este asigurată prin somnul odihnitor deoarece recuperarea necesită învățarea de noi obiceiuri, participarea la terapie și efectuarea de schimbări pe termen lung ale stilului de viață [29].

Întărirea sistemului imunitar, reglarea hormonală și îmbunătățirea stării generale de sănătate sunt favorizate de un somn odihnitor, ajutând la repararea țesuturilor în urma abuzului de substanțe psihoactive [30,31].

Abordarea tulburărilor de somn în tratamentul dependenței de substanțe psihoactive, prin metode precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, practicile de mindfulness și cultivarea unor rutine structurate de somn, sunt esențiale în programele de recuperare.

Concluzii

Legătura dintre somn și consumul de substanțe psihoactive este bilaterală. Substanțele psihoactive perturbă ciclul natural al somnului, reduc somnul odihnitor și creează tulburări pe termen lung.

Privarea de somn slăbește rezistența emoțională și autocontrolul, crescând vulnerabilitatea la consumul de substanțe psihoactive. Sevrajul nocturn evidențiază dificultatea de a renunța la consum, deoarece insomnia și poftele se intensifică atunci când organismul încearcă să se odihnească.

Recuperarea are șanse de succes atunci când somnul de calitate este restabilit deoarece el susține vindecarea creierului, stabilitatea emoțională, claritatea cognitivă și sănătatea fizică, făcându-l esențial în combaterea abuzului de substanțe psihoactive.

Somnul sănătos este atât un factor de protecție împotriva dependenței, cât și un instrument util în recuperare și bunăstare pe termen lung.

Referințe

1. National Institute of Drug Abuse, Drugs, Brains, and Behavior: The Science of Addiction – Drugs and the Brain. Available at: https://nida.nih.gov/publications/drugs-brains-behavior-science-addiction/drugs-brain
2. Staner L. Sleep disturbances, psychiatric disorders, and psychotropic drugs. Dialogues Clin Neurosci. 2005;7(4):323-334. doi:10.31887/DCNS.2005.7.4/lstaner. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3181742/
3. Qeadan F, Beaudin S, Reutrakul S, English K. Single use of psychoactive substances and its association with sleep disorders and sleep health in a large US college sample. J Am Coll Health. 2025;73(6):2572-2586. doi:10.1080/07448481.2024.2317171. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38442345/
4. Miller MB, Park A. Bidirectional associations between sleep and addiction across populations: Introduction to the special issue. Addict Behav. 2023;144:107722. doi:10.1016/j.addbeh.2023.107722. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10461131/
5. Neu P, Sofin Y, Danker-Hopfe H. The Effect of Detoxification on Sleep: How Does Sleep Quality Change during Qualified Detoxification Treatment?. J Addict. 2018;2018:9492453. Published 2018 Dec 20. doi:10.1155/2018/9492453. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6317108/
6. Hasler BP, Smith LJ, Cousins JC, Bootzin RR. Circadian rhythms, sleep, and substance abuse. Sleep Med Rev. 2012;16(1):67-81. doi:10.1016/j.smrv.2011.03.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3177010/
7. Ebrahim IO, Shapiro CM, Williams AJ, Fenwick PB. Alcohol and sleep I: effects on normal sleep. Alcohol Clin Exp Res. 2013;37(4):539-549. doi:10.1111/acer.12006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23347102/
8. Thompson LM, Slavish DC, Messman BA, et al. Alcohol Use Predicts Longer But More Fragmented Sleep: A Daily Diary Study of Alcohol, Sleep, and PTSD in Nurses. Int J Behav Med. 2025;32(5):738-749. doi:10.1007/s12529-024-10308-z. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12088662/
9. Chiappini S, Gramuglia PD, Palagini L, Miuli A, Auriacombe M, Martinotti G. Management of Insomnia Associated with Chronic Stimulant Use: A Systematic Review of Pharmacological and Non-Pharmacological Interventions. Psychiatry International. 2025; 6(4):121. Available at: https://doi.org/10.3390/psychiatryint6040121
10. Van Gastel A. Drug-Induced Insomnia and Excessive Sleepiness. Sleep Med Clin. 2022;17(3):471-484. doi:10.1016/j.jsmc.2022.06.011. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36150808/
11. Velzeboer R, Wei S, Lai WKW. Chronic cannabis use and sleep architecture. Sleep. Published online December 18, 2025. doi:10.1093/sleep/zsaf396. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41408729/
12. Robertson JA, Purple RJ, Cole P, Zaiwalla Z, Wulff K, Pattinson KT. Sleep disturbance in patients taking opioid medication for chronic back pain. Anaesthesia. 2016;71(11):1296-1307. doi:10.1111/anae.13601. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5082544/
13. Oliva HNP, Paiva Prudente T, Paredes Naveda AM, et al. Sleep alterations in substance use disorders: a systematic review and meta-analysis. EClinicalMedicine. 2026;91:103723. Published 2026 Jan 3. doi:10.1016/j.eclinm.2025.103723. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12805338/
14. López-Muciño LA, García-García F, Cueto-Escobedo J, Acosta-Hernández M, Venebra-Muñoz A, Rodríguez-Alba JC. Sleep loss and addiction. Neurosci Biobehav Rev. 2022;141:104832. doi:10.1016/j.neubiorev.2022.104832. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35988803/
15. Sinha R. Chronic stress, drug use, and vulnerability to addiction. Ann N Y Acad Sci. 2008;1141:105-130. doi:10.1196/annals.1441.030. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2732004/
16. Substance Abuse and Mental Health Services Administration (US); Office of the Surgeon General (US). Facing Addiction in America: The Surgeon General’s Report on Alcohol, Drugs, and Health [Internet]. Washington (DC): US Department of Health and Human Services; 2016 Nov. CHAPTER 2, THE NEUROBIOLOGY OF SUBSTANCE USE, MISUSE, AND ADDICTION. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK424849/
17. Droomer N, Xafis P, Cloete P. Psychoactive substance use among psychiatric in-patients presenting to the Emergency Centre of a district hospital in Cape Town, South Africa. A retrospective descriptive study. Afr J Emerg Med. 2025;15(2):577-583. doi:10.1016/j.afjem.2025.02.006. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11982960/
18. Brower KJ, Perron BE. Sleep disturbance as a universal risk factor for relapse in addictions to psychoactive substances. Med Hypotheses. 2010;74(5):928-933. doi:10.1016/j.mehy.2009.10.020. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2850945/
19. Regina AC, Gokarakonda SB, Attia FN. Withdrawal Syndromes. [Updated 2024 Sep 2]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459239/
20. National Guideline Centre (UK). Evidence review: Withdrawal symptoms: Medicines associated with dependence or withdrawal symptoms: safe prescribing and withdrawal management for adults: Evidence review D. London: National Institute for Health and Care Excellence (NICE); 2022 Apr. (NICE Guideline, No. 215.) Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK580677/
21. National Institutes of Health (US); Biological Sciences Curriculum Study. NIH Curriculum Supplement Series [Internet]. Bethesda (MD): National Institutes of Health (US); 2007. The Essence of Drug Addiction. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK20368/
22. Volkow ND, Michaelides M, Baler R. The Neuroscience of Drug Reward and Addiction. Physiol Rev. 2019;99(4):2115-2140. doi:10.1152/physrev.00014.2018. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6890985/
23. Brower KJ, Perron BE. Prevalence and correlates of withdrawal-related insomnia among adults with alcohol dependence: results from a national survey. Am J Addict. 2010;19(3):238-244. doi:10.1111/j.1521-0391.2010.00035.x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2998536/
24. Fernando J, Stochl J, Ersche KD. Drug Use in Night Owls May Increase the Risk for Mental Health Problems. Front Neurosci. 2022;15:819566. doi:10.3389/fnins.2021.819566. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8787192/
25. Wilkerson AK, Sahlem GL, Bentzley BS, et al. Insomnia severity during early abstinence is related to substance use treatment completion in adults enrolled in an intensive outpatient program. J Subst Abuse Treat. 2019;104:97-103. doi:10.1016/j.jsat.2019.06.003. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7271688/
26. Spadola CE, Wagner E, Slavish DC, et al. Sleep and substance use: Practice considerations for social workers. J Soc Work Pract Addict. 2023;23(1):24-38. doi:10.1080/1533256x.2022.2159642. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11460772/
27. Eugene AR, Masiak J. The Neuroprotective Aspects of Sleep. MEDtube Sci. 2015;3(1):35-40. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4651462/
28. Vandekerckhove M, Wang YL. Emotion, emotion regulation and sleep: An intimate relationship. AIMS Neurosci. 2017;5(1):1-17. doi:10.3934/Neuroscience.2018.1.1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7181893/
29. De Longis E, Kassis A, Rémond-Derbez N, et al. Cognitive benefits of sleep: a narrative review to explore the relevance of glucose regulation. Sleep Adv. 2024;6(1):zpae095. Published 2024 Dec 18. doi:10.1093/sleepadvances/zpae095. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39850251/
30. Singh KK, Ghosh S, Bhola A, et al. Sleep and Immune System Crosstalk: Implications for Inflammatory Homeostasis and Disease Pathogenesis. Ann Neurosci. 2024;32(3):196-206. Published 2024 Sep 20. doi:10.1177/09727531241275347. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11559494/
31. Besedovsky L, Lange T, Born J. Sleep and immune function. Pflugers Arch. 2012;463(1):121-137. doi:10.1007/s00424-011-1044-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22071480/