Care este legătura dintre somn și boala Parkinson?

Care este legătura dintre somn și boala Parkinson?

Tulburările de somn în boala Parkinson sunt recunoscute ca fiind una dintre cele mai frecvente complicații non-motorii. Acestea pot să apară cu mulți ani înaintea simptomelor motorii [1,2], încadrându-se într-un spectru larg de modificări fiziologice asociate cu boala.

Astfel, relația dintre boala Parkinson și somn este bidirecțională [3] deoarece, boala Parkinson generează diverse tulburări ale somnului, iar tulburările persistente ale somnului grăbesc progresul bolii, afectând procesele de recuperare a creierului.

Tulburările de somn evoluează în complexitate în funcție de stadiile de severitate ale bolii Parkinson, având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților și pot exacerba simptomele motorii și non-motorii [4,5].

Prin urmare, cultivarea unor tipare de somn sănătoase contribuie la încetinirea progresului bolii îmbunătățind funcționarea neurologică generală a pacienților cu Parkinson [6].

Cum influențează somnul progresia bolii Parkinson?

În timpul somnului, creierul trece prin procese care susțin consolidarea memoriei, eliminarea deșeurilor metabolice și repararea neuronală. Când somnul este perturbat, aceste procese devin ineficiente, contribuind la declinul neurologic (care include și declinul cognitiv) [7].

Peste 75% dintre pacienții cu boala Parkinson au tulburări de somn [8] determinate de:

• Urinarea nocturnă frecventă,
• Dificultatea de a se întoarce în pat,
• Crampe dureroase la picioare,
• Vise/coșmaruri vii,
• Dureri de spate,
• Tulburări motorii în somn (contracții musculare involuntare, prelungite sau repetitive).

Boala Parkinson afectează zonele creierului responsabile cu reglarea ciclurilor somn-veghe, apărând interferențe cu sistemele neurotransmițătoare implicate în ritmurile circadiene și reglarea somnului [9].

Pe măsură ce boala progresează, aceste modificări neurologice perturbă structura normală a somnului. Astfel, privarea cronică de somn poate:

• Intensifica simptomele motorii, cum ar fi tremorul și rigiditatea [10],
• Contribui la declinul cognitiv, tulburările de dispoziție și oboseală [11],
• Mări neuroinflamația și stresul oxidativ [12], accelerându-se procesele neurodegenerative,
• Favoriza probleme de memorie și focalizare mintală redusă [13],
• Amplifica stări emoționale precum anxietatea, depresia sau iritabilitatea [3].

Atât factorii genetici, cât și cei non-genetici contribuie la evoluția bolii Parkinson [3].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă suferiți de Boala Parkinson și treceți prin probleme cu somnul, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Când pot fi considerate tulburările de somn un semn timpuriu al bolii Parkinson?

Indicatorii timpurii ai bolii Parkinson se referă în special la tulburări de comportament în somnul REM [15] (o parasomnie care apare din cauza paraliziei musculare ineficiente) precum:

• Vorbire, strigăte, lovituri cu piciorul, sau mișcări bruște [16],
• Lipsa paraliziei musculare normale [17].

Tulburările de comportament în somnul REM (somn cu mișcări rapide ale ochilor) pot să apară cu 10-20 de ani înaintea apariției simptomelor motorii caracteristice bolii Parkinson [18].

Aproximativ 90% dintre persoanele diagnosticate cu această parasomnie vor dezvolta în cele din urmă boala Parkinson sau demența cu corpi Lewy [19].

Degenerarea timpurie apare în trunchiul cerebral (care controlează somnul REM) odată cu pierderea neuronilor producători de dopamină [20,21] („hormonul plăcerii și recompensei”) care devine suficient de severă pentru a provoca simptome motorii [22].

Care sunt tulburările de somn asociate cu boala Parkinson?

Boala Parkinson este corelată unei game largi de tulburări de somn [23], care apar în diferite stadii ale bolii, acestea putând reduce semnificativ calitatea vieții și eficiența tratamentului. Pe lângă tulburarea de comportament în somnul REM, mai pot apare și altele [24] precum:

• Insomnia,
• Somnolență excesivă în timpul zilei,
• Sindromul picioarelor neliniștite,
• Sindromul de apnee obstructivă în somn,
• Vise și coșmare intense.

Insomnia

Pacienții cu Parkinson întâmpină dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți [25] pe tot parcursul nopții, fragmentarea somnului și trezirile frecvente în timpul nopții fiind frecvente. Insomnia poate avea mai multe cauze precum: efecte secundare ale unor medicamente, simptome motorii nocturne, anxietate sau disconfort.

Somnolență excesivă în timpul zilei

Pacienții cu Parkinson se simt obosiți în timpul zilei [26] dar pot adormi pe neașteptate, acest fapt datorându-se somnului insuficient nocturn, modificări cerebrale legate de boală sau medicație.

Sindromul picioarelor neliniștite

Sindromul picioarelor neliniștite [27] creează senzații de disconfort la nivelul picioarelor și o nevoie incontrolabilă de a le mișca în perioadele de odihnă, interferând cu apariția și menținerea somnului.

Apneea obstructivă în somn

Unii pacienți cu Parkinson dezvoltă apnee obstructivă în somn [28], când respirația se oprește și repornește în mod repetat în timpul somnului. Apneea obstructivă în somn mărește starea de oboseală, afectând funcționarea creierului.

Vise și coșmaruri intense

Boala Parkinson pot induce vise intense, halucinații sau coșmaruri. Aceste experiențe perturbă somnul creând o stare de confuzie la trezire [29].

Tulburările multiple de somn sunt asociate cu apatia la pacienții cu boală Parkinson [30], fapt care complică diagnosticul și planul de tratament.

Care sunt strategiile de îmbunătățire a somnului la pacienții cu boala Parkinson?

Deși problemele de somn sunt frecvente în boala Parkinson, există mai multe strategii [31] care contribuie la îmbunătățirea calității somnului și a stării generale de bine, precum:

• Menținerea unui program constant de somn,
• Evitarea cofeinei, alcoolului sau a meselor grele înainte de culcare,
• Crearea unui mediu de somn confortabil și liniștit,
• Limitarea expunerii la ecrane înainte de culcare.

La acestea se adaugă gestionarea simptomelor Parkinson cu ajutorul unui plan de administrare a medicamentelor sub supraveghere medicală, pentru a reduce tremorul, rigiditatea sau urinarea frecventă. Alte strategii de îmbunătățire a somnului sunt non-farmaceutice [32] și se referă la:

• Tratamentul tulburărilor specifice de somn [33],
• Antrenamente de rezistență și exerciții aerobice în timpul zilei [34],
• Abordări minte-corp, acupunctură, terapie prin masaj, și terapie cu lumină intensă [35],
• Asigurarea suportului psihologic și conexiune socială pentru tulburările de dispoziție [32].

Datorită simptomelor specifice bolii Parkinson, pacienții au nevoie de amenajări ale dormitorului pentru a preveni accidentele cu obiecte ascuțite din dormitor, plasarea pernelor lângă pat și utilizarea barierelor de protecție pentru a preveni rănirea sau căderea [36].

Concluzii

Relația dintre somn și boala Parkinson este complexă și bidirecțională. Tulburările de somn la pacienții cu Parkinson, pot să apară cu ani sau decenii înaintea diagnosticării bolii.

Cel mai important indicator precoce a proceselor neurodegenerative specific bolii Parkinson este  tulburarea de comportament în somnul REM.

Pe lângă aceasta, alte tulburări de somn pot agrava boala Parkinson prin afectarea recuperării neurologice, a funcției cognitive și a stării generale de sănătate. În același timp, leziunile neurologice cauzate de boala Parkinson perturbă sistemele cerebrale care reglează somnul.

Strategiile practice precum îmbunătățirea igienei somnului, gestionarea simptomelor, tratarea tulburărilor de somn, consilierea psihologică și promovarea unui stil de viață sănătos, contribuie la creșterea nivelului de calitate a vieții.

Referințe

1. Zafar S, Lui F, Yaddanapudi SS. Parkinson Disease. [Updated 2025 Sep 15]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available here.
2. Anderson KN, Keogh MJ, Gosse L. Sleep Disturbance in Parkinson’s Disease: Consequences for the Brain and Disease Progression – A Narrative Review. Nat Sci Sleep. 2025;17:1521-1537. Published 2025 Jun 28. doi:10.2147/NSS.S478860. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12219153/
3. Minakawa EN. Bidirectional Relationship Between Sleep Disturbances and Parkinson’s Disease. Front Neurol. 2022;13:927994. Published 2022 Jul 18. doi:10.3389/fneur.2022.927994. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35923835/
4. Falup-Pecurariu C, Ungureanu L, Murasan I, Diaconu S. Pathophysiology and pharmacological management for sleep problems in Parkinson’s disease. J Parkinsons Dis. 2025 Sep 2:1877718X251371945. doi: 10.1177/1877718X251371945. Epub ahead of print. PMID: 40891812.. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40891812/
5. Antelmi E, Lanza G, Mogavero MP, et al. Intersection of Sleep Disorders and Parkinson Disease: Unveiling the Bidirectional Relationship. Mov Disord Clin Pract. 2025;12(1):11-20. doi:10.1002/mdc3.14254. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39508600/
6. Hjort N, Østergaard K, Dupont E. Improvement of sleep quality in patients with advanced Parkinson’s disease treated with deep brain stimulation of the subthalamic nucleus. Mov Disord. 2004;19(2):196-199. doi:10.1002/mds.10639. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14978676/
7. Eugene AR, Masiak J. The Neuroprotective Aspects of Sleep. MEDtube Sci. 2015;3(1):35-40. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4651462/
8. Partinen M. Sleep disorder related to Parkinson’s disease. J Neurol. 1997;244(4 Suppl 1):S3-S6. doi:10.1007/BF03160564. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9112582/
9. Duret LC, Nagoshi E. The intertwined relationship between circadian dysfunction and Parkinson’s disease. Trends Neurosci. 2025;48(1):62-76. doi:10.1016/j.tins.2024.10.006. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39578132/
10. Bollu PC, Sahota P. Sleep and Parkinson Disease. Mo Med. 2017;114(5):381-386.. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6140184/
11. Duan X, Liu H, Hu X. et al. Insomnia in Parkinson’s Disease: Causes, Consequences, and Therapeutic Approaches. Mol Neurobiol 62, 2292–2313 (2025). https://doi.org/10.1007/s12035-024-04400-4. https://link.springer.com/article/10.1007/s12035-024-04400-4
12. de Araújo AB, S Azul FVC, Carneiro YC, et al. Neuroinflammation and Oxidative Stress in Parkinson’s Disease, Alzheimer’s Disease, and COVID-19: Microglia-Neutrophil Interaction. ACS Omega. 2026;11(5):6922-6938. Published 2026 Jan 26. doi:10.1021/acsomega.5c10397. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12902863/
13. Stavitsky K, Neargarder S, Bogdanova Y, McNamara P, Cronin-Golomb A. The impact of sleep quality on cognitive functioning in Parkinson’s disease. J Int Neuropsychol Soc. 2012;18(1):108-117. doi:10.1017/S1355617711001482. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3758877/
14. Falup-Pecurariu C, Murasan I, Monescu V, Kakucs C, Diaconu S. The Association of Anxiety and Depression with Sleep Disturbances in Parkinson’s Disease. Brain Sci. 2026;16(2):172. Published 2026 Jan 31. doi:10.3390/brainsci16020172. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41750173/
15. Diaconu Ș, Falup-Pecurariu O, Țînț D, Falup-Pecurariu C. REM sleep behaviour disorder in Parkinson’s disease (Review). Exp Ther Med. 2021;22(2):812. doi:10.3892/etm.2021.10244. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8193212/
16. Nakamuro T, Futamura N, Murata K, Suzumura A, Takayanagi T. [Screaming during sleep in patients with Parkinson disease]. Rinsho Shinkeigaku. 1998;38(5):457-460.. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9805995/
17. Kenney LE, Ratajska AM, Lopez FV, Marsiske M, Bowers D. Early rapid eye movement sleep behavior disorder predicts incident cognitive impairment in Parkinson’s disease across ages. Parkinsonism Relat Disord. 2023;110:105392. doi:10.1016/j.parkreldis.2023.105392. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10928909/
18. Stanford Medicine Parkinson’s Disease Community Blog. “Prodromal Parkinson’s Disease and RBD: What is the Link?” – Webinar Notes.https://parkinsonsblog.stanford.edu/2022/01/prodromal-parkinsons-disease-and-rbd-what-is-the-link-webinar-notes/
19. University of Montreal. Breakthrough in predicting Parkinson’s and dementia in people with REM sleep behavior disorder. https://www.news-medical.net/news/20250926/Breakthrough-in-predicting-Parkinsone28099s-and-dementia-in-people-with-REM-sleep-behavior-disorder.aspx
20. Ramesh S, Arachchige ASPM. Depletion of dopamine in Parkinson’s disease and relevant therapeutic options: A review of the literature. AIMS Neurosci. 2023;10(3):200-231. Published 2023 Aug 14. doi:10.3934/Neuroscience.2023017. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10567584/
21. Sawamoto, N., Doi, D., Nakanishi, E. et al. Phase I/II trial of iPS-cell-derived dopaminergic cells for Parkinson’s disease. Nature 641, 971–977 (2025). https://doi.org/10.1038/s41586-025-08700-0. https://www.nature.com/articles/s41586-025-08700-0
22. American Association of Neurological Surgeons. Parkinson’s Disease. https://www.aans.org/patients/conditions-treatments/parkinsons-disease/
23. Parkinson’s Foundation. Sleep Disorders. https://www.parkinson.org/understanding-parkinsons/non-movement-symptoms/sleep-disorders
24. Iranzo, Alex et al. Sleep and sleep disorders in people with Parkinson’s disease. The Lancet Neurology, Volume 23, Issue 9, 925 – 937. https://www.thelancet.com/article/S1474-4422(24)00170-4/abstract
25. Duan X, Liu H, Hu X, et al. Insomnia in Parkinson’s Disease: Causes, Consequences, and Therapeutic Approaches. Mol Neurobiol. 2025;62(2):2292-2313. doi:10.1007/s12035-024-04400-4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11772535/
26. Liu H, Li J, Wang X, et al. Excessive Daytime Sleepiness in Parkinson’s Disease. Nat Sci Sleep. 2022;14:1589-1609. Published 2022 Sep 7. doi:10.2147/NSS.S375098. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9464627/
27. Wang Z, Zhang S, Li J, et al. Restless legs syndrome in Parkinson’s disease: epidemiology, pathogenetic overlaps, and clinical management. J Neurol. 2025;272(9):567. Published 2025 Aug 11. doi:10.1007/s00415-025-13288-6. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12339602/
28. Crosta F, Desideri G, Marini C. Obstructive sleep apnea syndrome in Parkinson’s disease and other parkinsonisms. Funct Neurol. 2017;32(3):137-141. doi:10.11138/fneur/2017.32.3.137. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5726349/
29. Otaiku AI. Dream Content Predicts Motor and Cognitive Decline in Parkinson’s Disease. Mov Disord Clin Pract. 2021;8(7):1041-1051. Published 2021 Aug 9. doi:10.1002/mdc3.13318. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8485616/
30. Jones J, Nielson SA, Trout J, Tanner JJ, Bowers D, Kay DB. Multiple sleep disturbances are associated with apathy in individuals with Parkinson’s disease. Heliyon. 2024;10(15):e35293. Published 2024 Jul 26. doi:10.1016/j.heliyon.2024.e35293. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11336585/
31. Gregory P, Morgan K, Lynall A. Improving sleep management in people with Parkinson’s. Br J Community Nurs. 2012;17(1):14-20. doi:10.12968/bjcn.2012.17.1.14. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22585251/
32. Subramanian I, Glass GA, Videnovic A, Shalash A. Non-Pharmacologic Management Strategies to Manage Sleep Dysfunction in Parkinson’s Disease. Sleep Med Clin. 2025;20(3):397-405. doi:10.1016/j.jsmc.2025.06.005. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40912752/
33. Loddo G, Calandra-Buonaura G, Sambati L, et al. The Treatment of Sleep Disorders in Parkinson’s Disease: From Research to Clinical Practice. Front Neurol. 2017;8:42. Published 2017 Feb 16. doi:10.3389/fneur.2017.00042. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5311042/
34. Kamo H, Nagaki K, Warren L, Kraus AR, Okun MS, Wagle Shukla A. Rehabilitation Strategies for Sleep and Autonomic Symptoms in Parkinson’s Disease. Curr Neurol Neurosci Rep. 2025;25(1):47. Published 2025 Jul 8. doi:10.1007/s11910-025-01433-7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40627203/
35. Schütz L, Sixel-Döring F, Hermann W. Management of Sleep Disturbances in Parkinson’s Disease. J Parkinsons Dis. 2022;12(7):2029-2058. doi:10.3233/JPD-212749. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9661340/
36. Bhidayasiri R, Jitkritsadakul O, Sringean J, et al. Exploring Bedroom Usability and Accessibility in Parkinson’s Disease (PD): The Utility of a PD Home Safety Questionnaire and Implications for Adaptations. Front Neurol. 2018;9:360. Published 2018 May 17. doi:10.3389/fneur.2018.00360. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5966531/